Assange a confirmat luni faptul ca va parasi ambasada, dar nu a dorit sa comenteze motivele: “Pot sa confirm ca voi parasi in curand ambasada”, a declarat fondatorul WikiLeaks, intr-o conferinta organizata la Ambasada Ecuadorului din Londra. El a adaugat insa ca plecarea sa nu va asculta “de motivele invocate de mass-media grupului Murdoch si Sky News”.

In august 2012, fondatorul Wikileaks, ale carui dezvaluiri au declansat un “cutremur” international, a primit azil politic de la Ecuador. Autoritatile britanice insa ii impiedica iesirea din cladirea ambasadei, care e supravegheata zi si noapte.

In toamna lui 2010, Suedia a demarat impotriva lui Assange o ancheta, pe baza unor acuzatii de viol. Procuratura suedeza l-a dat in urmarire prin Interpol, fara sa fie emis mandat de arestare asupra lui. Teoretic, Assange e cautat “ca martor”, in doua cazuri de viol atipice. Cele doua femei cu care, la interval de cateva zile, Assange ar fi avut relatii intime, sustineau ca au fost ultragiate fizic prin nefolosire de prezervativ, respectiv folosirea unuia spart.

El considera insa aceste acuzatii ca nefondate si “un complot” pentru extradarea sa in SUA, unde e dat in urmarire si nu l-ar astepta, considera el, un proces corect. Assange a intrat in atentia procuraturii suedeze la scurt timp dupa ce a cerut drept de sedere si munca in Suedia, care i-a fost refuzat. Anterior, el publicase deja pe Wikileaks doua serii de telegrame secrete, de razboi. Au urmat telegramele diplomatice, schimbate la nivel de ambasade internationale.

Documentele publicate de Wikileaks au fost trimise anterior publicarii, de fiecare data, unor prestigioase publicatii de presa. Acestea le-au analizat din punct de vedere al autenticitatii si “periculozitatii”, timp de luni de zile. Cinci luni au stat la dispozitia presei internationale depesele diplomatice de pe CD-ul cu datele compromitatoare pentru diplomatia americana.

Documentele au mai fost trimise de WikiLeaks la Der Spiegel (Germania), New York Times (SUA), The Guardian (UK), Le Monde (Franta) si El Pais (Spania). Din telegrame au fost “periate” numele informatorilor, asupra unor diverse informatii din documente s-a cerut luare de pozitie din partea institutiilor vizate.

Redactia Spiegel – ca si alte medii de presa implicate – a dat posibilitatea luarii de pozitie din partea Casei Albe, a Departamentului de Stat, a ambasadelor americane. “Unele obiectii ale acestor institutii americane au fost luate in seama, altele nu. S-a pus in balanta in aceste cazuri interesul de informare a opiniei publice, contra intereselor de secretizare, justificate, ale Statului”, preciza la momentul publicarii Der Spiegel.

Julian Assange e o celebritate din categoria celor gen Edward Snowden, si anterior Bradley Manning. Trei oameni care s-au decis sa faca dezvaluiri despre cum merg anumite lucruri stramb, cand political correctness zice ca ele merg drept.

Manning e un tanar soldat american, stationat in Irak, care vreme de opt luni de zile s-a ocupat cu copierea unor documente secrete la care dobandise acces pe net, de plictiseala si pentru ca “oamenii sa afle adevarul”. Bradley Manning s-a tradat in cateva mailuri pe care le-ar fi trimis unui ex-hacker pe care l-a cunoscut online. Adrian Lamo ar fi informat FBI-ul, iar Manning a fost arestat si condamnat in august 2013 pentru spionaj la 35 de ani de inchisoare.

Povestea si fuga informaticianului Edward Snowden a inceput in iunie 2013, la scurt timp dupa ce a facut dezvaluirile despre interceptarile agentiei americane National Security Agency (NSA), la care a avut acces ca si consultant pentru firma Booz Allen Hamilton. Din Hawaii, unde se afla atunci, Snowden a fugit mai intai la Hong Kong, iar in 23 iunie 2013 el a aterizat la Moscova, de unde se gandea sa plece mai departe, catre America de Sud. In SUA i-au fost insa anulate documentele de calatorie, iar fara pasaport calatoria se intrerupea.

Lui Snowden i s-a prelungit de curand dreptul de sedere in Rusia, pentru trei ani. Nimeni nu stie exact unde locuieste, pe undeva pe langa Moscova. Declaratia de prelungire a dreptului de sedere al lui Snowden in Rusia apartine avocatului acestuia, Anatoli Kutscherena. In 31 iulie, acest drept de sedere era epuizat. Avocatul a mai precizat, citat de presa germana, ca Snowden nu a cerut azil politic in Rusia si ca, dupa cinci ani de rezidenta legala, clientul sau poate cere cetatenia rusa.

Situatia sa este insa in continuare critica, mai ales peste ocean. Inca din luna iunie 2013, un tribunal american a emis ordin de retinere a sa, pentru spionaj. In consecinta, Snowden ar fi arestat pe loc, daca ar pune piciorul pe pamant american si probabil ca l-ar paste ani grei de inchisoare, dupa proces.

Manning, Assange, Snowden. Trei nume, trei serii de dezvaluiri care intr-un fel au schimbat fata lumii. Vor ramane ei in istorie ca eroi ai transparentei informationale si libertatii de exprimare, sau pur si simplu ca spioni, violatori, tradatori?