• “Problema luata in considerare este aceea de a extinde serviciul de comunicatii de banda larga cat mai mult posibil si cat mai urgent, asigurand in acelasi timp costuri optimizate specific mediului rural, astfel relaxarea restrictiilor impuse prin modificarile aduse la HG 525/1991, in sensul exceptarii pentru zonele rurale (comune, sate, localitati apartinatoare), pentru retelele de comunicatii electronice in banda larga (..) ar acorda posibilitatea operatorilor de comunicatii electronice in banda larga, de a utiliza mai multe variante de solutii tehnico-economice, ce ar extinde aria geografica de fezabilitate financiara a furnizarii serviciilor de comunicatii electronice in banda larga, astfel incat comunitatile rurale care anterior nu ar fi fost conectate, sa dispuna de acces rapid la servicii de comunicatii electronice in banda larga”, se arata in Nota de Fundamentare a acestui Proiect de Hotarare de Guvern, supus consultarii publice de catre Ministerul pentru Societatea Informationala.

Cum motiveaza autoritatile nevoia acestei masuri:

Aproximativ 45% din populatia Romaniei traieste in mediul rural, in comparatie cu media europeana de 27% (EuroStat), reducerea diviziunii digitale fiind una din prioritatile Guvernului precum si ale UE, se mentioneaza in nota de fundamentare la acest proiect de Hotarare de Guvern.

Datele Comisiei Europene referitoare la situatia din Romania arata ca aproape 90% din locuinte au posibilitatea de a subscrie la servicii broadband standard (minimum 1 Mbps), media europeana fiind de 95%. In zona rurala, unde profitabilitatea operatorilor este redusa, doar 70% din locuinte au aceasta posibilitate, comparativ cu media europeana de 88%. Serviciile de noua generatie (NGA) care permit viteze mai mari de 30 Mbps), pot fi subscrise de 64% dintre locuinte la nivel national (predominat in mediul urban), dar numai de 25% pentru locuintele din mediul rural.

Furnizorii de servicii de comunicatii electronice in banda larga sunt obligati sa instaleze noi sisteme in subteran, inclusiv in cazul in care, deja alti operatori au instalatii montate aerian, situatie care conduce automat la reducerea competitiei, mai ales in mediul rural. Astfel, solutiile tehnico-economice pe care le au la dispozitie furnizorii de servicii de comunicatii electronice in banda larga, sunt limitate prin modificarile aduse la HG525/1996, la o singura varianta, respectiv cea subterana, excluzand practic varianta de comunicatii electronice prin solutii radio de acces, care necesita amplasarea cel putin a unui pilon in intravilanul localitatilor, precum si a solutiilor supraterane moderne.

Obiectivul Straegiei UE 2020 este ca toti europenii sa aiba acces la comunicatii in banda larga la viteze de peste 30 Mbps pana in anul 2020.

• Situatia legislativa actuala:

“In conformitate cu dispozitiile Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 525/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare aduse prin Hotararea Guvernului nr. 490/2011, lucrarile de constructii pentru realizarea sau extinderea oricaror retele edilitare in zona drumurilor publice, inclusiv a celor de comunicatii electronice, sunt permise in intravilanul localitatilor doar in varianta subterana, atat pentru localitatile din mediul urban (municipii, orase resedinte de judet, orase), cat si pentru cele din mediul rural (comune, sate, localitati apartinatoare).

De asemenea, prin modificarile aduse actului normativ, s-a interzis montarea supraterana a retelelor edilitare pe domeniul public din intravilanul localitatilor, inclusiv a retelelor de comunicatii electronice, si utilizarea stalpilor de iluminat public si de distributie a curentului electric, pentru amplasarea acestor categorii de retele, fara a se face distinctie intre localitatile din mediul urban si cele din mediul rural”, se arata in Nota de Fundamentare a acestui Proiect de Hotarare de Guvern.

• Executivul vrea sa introduca urmatoarea exceptie de la lege:

1. Se completeaza articolul 18 cu alineatul (22), care va avea urmatorul cuprins:

“(22) prin exceptie de la prevederile alineatului (21), retelele de comunicatii electronice in banda larga si echipamentele tehnice asociate acestora, pot fi amplasate, cu respectarea reglementarilor tehnice specifice in vigoare si in varianta supraterana, in intravilanul si extravilanul comunelor, satelor si localitatilor apartinatoare, care sunt clasificate drept zone albe din punct de vedere al retelelor de comunicatii in banda larga, de catre Ministerul pentru Societatea Informationala, in baza datelor oficiale furnizate de catre Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM).

Vezi detalii in proiectul de HG si in Nota de Fundamentare atasate acestui articol.

• Cate localitati sunt lipsite de retele de comunicatii electronice in banda larga in Romania?

Amintim ca in luna octombrie din acest an, Comisia Europeana a anuntat ca a aprobat o investitie de 57,1 milioane de euro in cadrul Fondului european de dezvoltare regionala (FEDR), dintr-o investitie totala de 69 milioane de euro (n.a fara TVA), pentru dezvoltarea unei infrastructuri de banda larga de 3.265 km in asa-numitele ‘zone albe’ ale Romaniei – in care nu exista retele de comunicatii electronice de acces sau de distributie.

Aprobarea finantarii europene vizeaza reteaua Ro-Net pentru care autoritatile romane au finalizat deja o procedura de concesionare.

Proiectul RO-NET va acoperi 783 din cele 2268 de localitati identificate in Romania ca ‘zone albe’ si va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane si cele rurale prin oferirea accesului la internet in banda larga unui numar de aproximativ 130.000 de gospodarii cu 400.000 de locuitori, 8.500 de intreprinderi si 2.800 de institutii publice.

Romtelecom si Cosmote (care acum opereaza sub brandul Telekom Romania), avand ca tert sustinator pe furnizorul chinez de echipamente telecom Huawei, au castigat concesionarea lucrarilor de construire si operare a unei retele nationale de internet broadband in zonele defavorizate din tara, contracte in valoare de 365,7 milioane lei (83,1 milioane de euro, inclusiv TVA), conform datelor publicate in 5 iulie 2014 in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP). Proiectul este finantat prin fonduri UE.

• Citeste si: Finantare UE de peste 57,1 milioane de euro aprobata de Bruxelles pentru internet in zonele defavorizate din Romania/Reteua va fi construita de Telekom Romania si producatorul chinez Huawei