Ne e ruşine că ne lăsăm intimidaţi de bătăuşii din curtea şcolii care pretind că fac jurnalism şi cerşesc respect şi audienţă, când nu şantajează pe faţă. Ne e ruşine că i-am lăsat atâta amar de vreme să scoată tot ce e mai rău în noi: ne-am uitat la ei mândrindu-ne în sinea noastră că suntem un pic peste mizeria lor. Ne e ruşine cu Dvs. pentru că sunteţi peste mizeria noastră.

Ne este greu să vă cerem iertare.

Şi totuşi…

Şi totuşi, ni se mai dă o şansă. Varanul şi Antenele lui pot dispărea odată la lada de gunoi a istoriei, dacă ne ştergem odată pâcla de pe ochi. Putem să aşteptăm următorul mogul să preia maşinăria de propagandă şi să ne manipuleze ca până acum, sau putem să ne dezmeticim şi să cerem altceva.

Dacă vrem altceva, e timpul să ne facem curaj şi să ne punem cenuşă în cap.

E timpul să cerem respectarea valorilor şi să reparăm nedreptatea la care am fost părtaşi atâta amar de vreme.

Să cerem demisia incompetenţilor din administraţie şi desfiinţarea legilor clientelare, precum relaxarea regimului incompatibilităţilor pentru primari şi şefi de consilii judeţene. Să cerem eliminarea portiţelor pentru corupţie şi clientelism din modificările la Legea Educaţiei, care vor perpetua impostura şi incompetenţa şi la generaţia următoare. Să cerem ca parlamentarii să fie şi ei oameni în rând cu oamenii, fără imunităţi, când legea ar trebui să fie egală pentru toţi. Nu putem aştepta ca doar procurorii să facă treabă, în timp ce noi asistăm pasiv la linşarea lor publică; trebuie să avem noi pretenţii, să cerem noi respectarea legii şi reforma administraţiei.

Să ne cerem valorile înapoi.

Să cerem partidelor să nu ne mai pună să alegem răul cel mai mic negociat de ei pe sub masă, ci candidatul pe care îl vrem. Să le arătăm că nu mai tolerăm compromisurile compromiţătoare şi exerciţiile de Pupat Toţi Piaţa Independenţii, în sfidarea făţişă a publicului.

Eu una nu mai sunt dispusă să accept jumătăţile de măsură: am zis deja clar şi răspicat că vreau candidatura Monicăi Macovei la preşedinţie. Nu mai vreau mezalianţe între partide, candidaţi cu tinichele penale de coadă şi acuzaţii de incompatibilitate, nu mai vreau negocierea statului de drept şi trocuri pe procurori. Vreau un candidat integru, cu competenţe adevărate şi care a dovedit până acum că luptă pentru interesul public.

După cumplita vară a lui 2012, nu mai vreau discuţii şi nuanţe dacă “a fost sau n-a fost” lovitură de stat: ne-a spus-o răspicat Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia.

Îi vreau pe Pleşu, Patapievici, Liiceanu, Tismăneanu, Stanomir, Mihăieş, Tania Radu, Cornea, Blandiana în spaţiul public, unde merită să fie. Vreau să-i merităm şi noi.

Vreau să le recunoaştem curajul judecătorilor şi procurorilor care fac curăţenie în ţara asta. Vreau să recunoaştem meritele reformiştilor adevăraţi din administraţie, că-i avem şi ne-am bătut joc de ei prea multă vreme.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro