Ce prevede Hotararea nr 3/ septembrie 2013 – http://www.lege-online.ro/lr-HOTARARE-3%20-2013-%28152041%29.html

• – Activitatile de consiliere psihologica, inclusiv consiliere logopedica, si de psihoterapie se evidentiaza numai prin inscriere in registrele profesionale.
• – Actele profesionale emise de catre psihologi sunt inregistrate in registrele profesionale si se securizeaza prin aplicarea in mod obligatoriu a timbrelor profesionale.
• – Prin acte profesionale se intelege toate actele emise de catre psiholog, ca rezultat al activitatii sale profesionale, in urmatoarele forme: aviz psihologic, raport de evaluare psihologica, raport de expertiza psihologica sau alte acte materiale prin care se emit concluziile evaluarilor psihologice.
• – Actele profesionale prevazute la alin. (2) sunt valabile numai in conditii de securizare, respectiv prin lipirea unui timbru profesional, in partea dreapta a actului profesional emis, deasupra caruia se aplica in mod obligatoriu, prin imprimare, stampila formei independente de exercitare a profesiei.
• – Timbrele profesionale se distribuie catre psihologi doar de catre Colegiu.
• – Emiterea de catre psihologi a actelor profesionale fara aplicarea timbrelor profesionale, fara aplicarea parafei profesionale a psihologului examinator si fara aplicarea stampilei formei independente de exercitare a profesiei constituie abatere disciplinara.

Surse din cadrul Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie au declarat pentru HotNews.ro ca aceasta hotarare este nefavorabila pacientilor dar si psihologilor intrucat pacientii vor plati mai mult, deoarece timbrele profesionale costa, iar psihologii nu isi vor putea exercita profesia decat daca sunt afiliati Colegiului si folosesc timbre si registre de la ei.

“Litigiul dintre psihiatri si psihologi nu are precedent in Romania. Cele doua profesii au convietuit pana acum in buna pace. Tot ceea ce se intampla are loc pe fondul unei nemultumiri cronice a unei parti semnificative a psihologilor din Romania fata de conducerea forului care, teoretic, ii reprezinta. Deci nu sunt nemultumiti doar psihiatrii, ci si un procent semnificativ al psihologilor. Acum cateva zile, conducerii Colegiului Psihologilor i s-a cerut demisia de onoare de catre reprezentantii tuturor universitatilor de stat din marile centre universitare, reuniti in Consortiul Universitaria. In opinia mea, toate problemele, inclusiv cele privind actiunea in justitie a psihiatrilor sau demersul marilor universitati, se reduc la faptul ca o persoana juridica privata de interes public, Colegiul Psihologilor, are mecanisme de functionare si de conducere neclare, emite dispozitii confuze si incearca sa inlocuiasca sistemul universitar de formare cu structuri colaterale, nonuniversitare, care nu sunt validate de ministerele Sanatatii si Educatiei”, a declarat, pentru HotNews.ro, dr. Camelia Popa, psiholog clinician.

Aceasta nu este prima hotarare emisa de Colegiu Psihologilor din Romania care a fost contestata in mediul profesional. Consortiul Universitaria contesta si o alta hotarare a Colegiului (Hotararea nr. 2/2014) care spune ca psihologii pot fi formati “catre persoane juridice de drept public sau privat, fara scop patrimonial, avizati de catre Comitetul director”, deci in mediul non-academic. In plus, mediul academic contesta si proiectul de hotarare privind aprobarea Standardelor generale de organizare a formarii profesionale pentru psihologii cu drept de libera practica care detaliaza Hotararea nr 2/2014.

Potrivit unui punct de vedere facut public de Consortiul Universitaria, cele doua documente sunt nocive din urmatoarele cauze:

a) deprofesionalizarea profesiei prin posibilitatea de a accede pana la treapta de psiholog principal pe rute de pregatire profesionala non-academice (cum este cazul scolilor complementare), ceea ce nu se intampla nicaieri in Europa sau alte state civilizate;

b) restrangerea artificiala a unor drepturi, inclusiv in cazul absolventilor unor forme de educatie complementara (master / scoala complementara), prin impunerea unor cursuri suplimentare de formare continua, cum ar fi cazul psihologilor clinicieni implicati in evaluarea psihologica in situatii de trauma (sic!) sau a psihologilor din domeniul muncii-organizationale implicati in examinarile din sfera sanatatii si securitatii in munca;

c) restrangerea artificiala a unor drepturi (etichetate drept competente) care afecteaza grav nivelul de trai al practicienilor din domeniu (de exemplu, psihologii clinicieni nu mai pot fi implicati in expertiza psihologica a partilor in procesul judiciar decat daca urmeaza o alta scoala complementara de doi ani de zile / master de specialitate);

d) introducerea de competente pentru o serie de specialitati noi, fara a exista o dezbatere publica in randul comunitatii psihologilor cu drept de libera practica si a institutiilor si organizatiilor vizate direct de aceste modificari, cu privire la oportunitatea acestor schimbari;

e) limitarea dreptului de exercitare a profesiei prin impunerea unor intervale de timp maximale pentru valabilitatea atestatelor de libera practica in regim autonom (de exemplu, un psiholog practicant autonom are un atestat valabil pentru o perioada de maximum cinci ani);

f) reavizarea tuturor furnizorilor de formare profesionala si a programelor de formare profesionala, cu impunerea unor criterii restrictive, irelevante si / sau discriminatorii, indeosebi pentru programele de formare academica (de exemplu, 50 de ore de practica individuala / cursant pentru asa-zisele programe de nivel II, respectiv de 80 de ore de practica individuala / cursant pentru asa-zisele programe de nivel III); un numar de maximum 35 de cursanti / formare; imposibilitatea de a dezvolta programe de formare complementara de nivel III in doua specialitati, in contextul in care cel putin 60% dintre disciplinele din planul de invatamant trebuie sa fie relevante pentru specialitatea pentru care se solicita avizul);

g) restrangerea duratei perioadei de valabilitate a avizului primit de un program de formare la numai trei ani.

Potrivit Consortiului Universitaria acestedecizii se vor reflecta printr-o serie de consecinte daunatoare profesiei, cum ar fi:

• – cresterea nivelului de taxe / biruri impuse psihologilor cu drept de libera practica de catre Colegiul Psihologilor din Romania
• – restrangerea veniturilor psihologilor cu drept de libera practica fara nici un temei empiric, dar cu un impact negativ asupra nivelului de trai al psihologilor
• – scaderea profesionalizarii psihologiei (Romania devenind singura tara din UE in care se poate ajunge la un nivel de psiholog principal ￢ cel mai inalt nivel de expertiza -, cu o ruta academica de numai trei ani de zile ￢ studiile de licenta).

Consortiul Universitaria cere suspendarea acestui document si demisia presedintelui CPR, prof.univ.dr. Mihai Anitei si a directorului general / juridic Stefan Laurentiu.

Anul trecut, presa a afirmat ca presedintele Colegiului Psihologilor din Romania, Mihai Anitei, a indatorat ilegal Colegiul la banci si a ipotecat abuziv sediul institutiei.