Documentul, primit de HotNews.ro, a fost incheiat la Bratislava, in 30 septembrie, si semnat de ministrii mediului din Cehia si Slovacia, precum si de secretari de stat din Ungaria si Polonia – aflati sub egida Grupului Visegrad, carora li s-au alaturat Bulgaria si Romania, reprezentate de secretari de stat.

In dreptul Romaniei, apare semnatura secretarului de stat de la Mediu Mihail Faca.

In declaratie, reprezentantii celor 6 tari foste comuniste, membre UE pun in primul rand accentul pe obiectivele Comisiei Europene din Pachetul “Aer Curat”, propuse in ianuarie 2014.

Comisia propunea ca Uniunea Europeana sa-si reduca pana in anul 2030 emisiile de gaze cu efect de sera (GES) cu 40% sub nivelul din anul 1990. Astfel, reducerea anuala a pragului maxim al emisiilor din sectoarele incluse in schema europeana EU ETS – de certificate de emisii – ar creste de la 1,74%, cat este in prezent, la 2,2% dupa 2020.

Un alt obiectiv propus este atingerea unui nivel de 27% din energia generata la nivelul UE sa fie din surse regenerabile.

Guvernele Romaniei si ale celorlalte 5 tari semnatare se decalara sustinatoare ale acestor obiective, dar arata ca pentru ele sunt “prea ambitioase”.

Semnatarii se plang ca “nivelul propus de reducere a poluantilor selectati este prea ambitios si aplicarea sa ar fi o provocare din punct de vedere economic, in conditiile noastre regionale si circumstantele nationale“.

“De aceea, statele V4+ (Cele 4 state Visegrad plus Romania si Bulgaria – n.r.) vor actiona impreuna pentru a promova niveluri mai acceptabile ale angajamentelor de reducere (a gazelor cu efect de sera – n.r.) pentru 2030, ceea ce va permite atingerea tintelor de catre sectoarele economice in cauza si ca acestea sa reflecte mai bine proiectiile nationale ale emisiilor din fiecare tara“, arata semnatarii.

“Acestea ar putea fi obtinute prin scaderea generala a nivelului de ambitie sau prin stabilirea doar a unor tinte indicative pentru anul 2030 la acest moment, ori printr-un mecanism aditional flexibil”, cer Guvernul Romaniei si ale celor lalte 5 tari estice.

In plus, semnatarii solicita ca limitarile unor compusi poluanti , dioxdul de sulf si oxizii de azot, sa tina seama de diferitele tipuri de uzine si combustibili folositi.

Reprezentantul Guvernului Romaniei la declaratia de la Bratislava, secretarul de stat Mihail Faca, a explicat, joi, pentru HotNews.ro, ca obiectivele europene de mediu nu pot fi impiedicate de la adoptare, insa tarile estice cer masuri compensatorii si inlesniri la implemetarea masurilor pentru mediu, avand in vedere nivelul de dezvoltare redus al acestira in comparatie cu statele vestice.

“Trebuie sa negociem masuri echitabile in asa fel incat tarile mai putin dezvoltate sa nu aiba de suferit din punctul de vedere al cresterii economice si al competitivitatii. Toata lumea e constienta ca avem nevoie de o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, dar e obligatoriu ca tarile cu PIB-ul mult mai mic decat cele dezvoltate din Europa sa intre intr-un mecanism echitabil si flexibil de aplicare“, a declarat, pentru HotNews.ro, secretarul de stat de la Mediu.

El a mentionat ca masuri compensatorii pentru protectia cresteriie conomice si a competitivitatii statelor estice:

• Ajutoare financiare din partea UE
• Mecanisme de tipul compensarilor. Daca se doreste o reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel european, Germania, Danemarca si alte state dezvoltate, cu industrie competitiva, care se pot alinia mai usor, ar putea sa faca o reducere de 60%, pentru ca Romania sa mearga pe 30%. Astfel, global, la nivel european reducerea fie in jur de 40%, a explicat Mihail Faca.

Esticii cer si amanarea obiectivelor europene la reciclarea deseurilor

In managementul deseurilor, Comisia Europeana a cerut, prin propunerile Economie circulara – Pachetul Deseuri, ca in termen de 4 ani la nivelul UE toate deseurile sa fie reciclabile 100% sau biodegradabile, pentru a se ajunge la obiectivul “zero gunoi”.

De asemene, la nivelul Romaniei, Comisia a impus introducerea unei taxe suplimentare la aruncarea deseurilor la groapa de gunoi ecologica, dar aplicarea acesteia a fost amanata de Parlament pana in anul 2017.

Romania si celelalte state semnatare ale declaratiei de la Bratislava cer, asadar, “fie prelungirea termenelor de aplicare a acestor obiective, fie stabilirea lor intr-o maniera mai realista, conform caracteristicilor individuale ale fiecarei tari”, se arata in documentul V4+.

In context, semnatarii subliniaza “necesitatea unor discutii suplimentare asupra unor reglaje mai flexibile” privind documentul Comisiei Europene, “Waste Package”.

De asemenea, Guvernul Romaniei si ceilalti semnatari considera ca propunerea Comisiei Europene de obiective la reciclarea diferitelor tipuri de deseuri si la restrictiile asupra gropilor de gunoi municipale este “prea ambitioasa fara o analiza cost-beneficiu” si omitand situatia caracteristica a fiecarei tari in domeniul managementului deseurilor.

Potrivit lui Mihail Faca, Guvernul Romaniei este de acord cu obiectivele Comisiei Europene in materie de deseuri, dar vrea sa negocieze termene mai lungi de indeplinire.

“Suntem de acord cu masura, pentru ca acolo trebuie sa ajungem, dar noi vom negocia perioada pentru conformare si deciziile compensatorii in asa fel incat sa fie o masura suportabila. Daca luam ad-literam cererea Comisiei, obiectivele ar trebui sa se aplice in 4 ani, ceea ce pentru tarile semnatare a acestei declaratii ar fi imposibil. Inseamna inchiderea economiei“, a declarat, pentru HotNews.ro, secretarul de stat de la Mediu

Ministrii de resort din statele membre UE urmeaza sa se reuneasca in 28 octombrie, la Luxemburg, in Consiliul Uniunii Europene, unde este asteptata urmatoarea decizie asupra obiectivelor propuse de Comisia Europeana.