Datoria publica a Romaniei a avut o tendinta permanenta de crestere, relevand necesitati de finantare cu o traiectorie ascendenta, ajungand la 31.12.2012 la 54,38 miliarde de euro fata de nivelul inregistrat la 31.12.2010, respectiv de 45,38 miliarde euro. Aceasta evolutie ascendenta atrage dupa sine in mod inevitabil sporirea dobanzilor aferente, precum si a cheltuielilor publice totale.

Principala consecinta a cresterii datoriei publice este aceea ca in mod inevitabil a crescut volumul costurilor aferente, respectiv al cheltuielilor publice totale. Prin urmare aceste evolutii ale datoriei publice se reflecta si in nivelul de crestere al acesteia pe cap de locuitor. Astfel, datoria publica in euro pe locuitor a crescut mai mult decat semnificativ, la 31.12.2012 aceasta fiind de 1,2 ori mai mare fata de 31.12.2010

Alte concluzii ale auditului Curtii de Conturi:

• Auditul a scos in evidenta si faptul ca raportul dintre datoria publica si PIB, a consemnat o deteriorare in anul 2012 (+4 puncte procentuale, pana la 41%). Majorarea volumului datoriei publice (de la o marime relativa de 37,1% din PIB in anul 2010 la 41,0% in anul 2012) este generata nu doar de nevoia de finantare a deficitului bugetar, ci si de deprecierea monedei nationale si consolidarea rezervelor de lichiditate ale Trezoreriei Statului.

• Auditul a constatat si o evolutie crescatoare a datoriei publice externe in raport cu exporturile de bunuri si servicii. Aceasta a atins deja un varf de 46,3% la nivelul anului 2012. Este de subliniat faptul ca ritmul de crestere al datoriei publice externe devanseaza cu mult ritmul de crestere al exporturilor, aceasta reflectandu-se negativ asupra capacitatii de rambursare.

• Astfel, in contextul celor aratate mai sus a mai rezultat si faptul ca datoria publica guvernamentala a Romaniei a crescut de aproximativ 1,24 ori, de la 182.510,3 milioane lei in anul 2010 la 226.841,8 milioane lei in anul 2012

• Ponderea datoriei publice guvernamentale interne in total datorie publica guvernamentala a scazut de la 61,2% in anul 2010 la 54,5% in anul 2012, in timp ce ponderea datoriei publice guvernamentale externe in total datorie publica guvernamentala a crescut de la 38,8% in anul 2010 la 45,5% in anul 2012. Cu alte cuvinte, in totalul datoriei publice guvernamentale a crescut ponderea obligatiilor financiare ale statului datorate creditorilor de pe piata externa si a scazut ponderea obligatiilor financiare ale statului datorate creditorilor de pe piata interna.

• In perioada 2010 – 2012 ritmul de crestere al datoriei publice guvernamentale externe a fost superior ritmului de crestere al datoriei publice guvernamentale interne. Astfel, in timp ce datoria publica guvernamentala externa a crescut cu 45,7%, datoria publica guvernamentala interna a crescut cu 10,7%.

• Ritmul de crestere al datoriei publice guvernamentale a devansat ritmul de crestere al economiei. Aceasta situatie se reflecta in cresterea riscului de solvabilitate ceea ce implica o atentie deosebita din partea factorilor de decizie din Ministerul Finantelor Publice.

• In perioada 2010 – 2012 datoria publica guvernamentala interna a fost detinuta integral de sectorul bancar privat, creandu-se astfel un cerc vicios intre datoria publica si consolidarea bancara. Apreciem ca, in calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populatiei si ale societatilor comerciale, bancile au o pozitie privilegiata pe piata. Intrucat acestea trebuie sa-si valorifice resursele, prin plasarea lor in titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur si plasamente in active fara risc.

• Pentru perioada 2010 – 2011 se observa faptul ca in totalul datoriei publice guvernamentale interne datoria publica guvernamentala interna contractata pe termen scurt a detinut cea mai mare pondere, cu limite cuprinse intre 55,1% si 57,4%.

• In perioada analizata, o alta concluzie a raportului este aceea ca nu a existat un echilibru intre imprumuturile cu rata dobanzii fixa si cele cu rata dobanzii variabila contractate de pe piata interna. In perioada 2010 – 2011, ponderea cea mai mare in totalul datoriei publice guvernamentale interne au detinut-o imprumuturile cu rata dobanzii variabila contractate de pe piata interna. Acest fapt a avut drept consecinta cresterea vulnerabilitatii statului din cauza riscului ridicat de refinantare. Aceasta structura a datoriei publice guvernamentale interne genereaza mentinerea unui risc de rata a dobanzii.

• In anul 2013 serviciul datoriei publice a inregistrat o valoare de 68.710,3 milioane lei. Ritmul de crestere al serviciului datoriei publice a fost superior atat ritmului de crestere al PIB, cat si ritmului de crestere al cheltuielilor bugetului general consolidat ceea ce poate conduce la indatorarea excesiva a generatiilor viitoare.

• In concluzie, finantarea deficitului bugetar nu s-a realizat in proportie echilibrata din surse interne si externe asa cum a fost prevazut prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2011 – 2013.

• In perioada analizata, Ministerul Finantelor Publice (in calitate de garant/imprumutat) a efectuat plati din fondul de risc in suma totala de 476,9 milioane lei, din care a fost recuperata numai suma de 245,6 milioane lei, gradul de recuperare fiind de 51,5%.

• Totodata, au fost anulate datorii la fondul de risc in suma totala de 2.343,4 milioane lei, reprezentand obliergatii financiare neachitate ale operatorilor economici subimprumutati sau garantati de stat ca urmare a lipsei la scadenta a disponibilitatilor financiare proprii.

• O concluzie importanta a raportului se refera la faptul ca in perioada analizata, datoria publica guvernamentala externa contractata pentru finantarea de proiecte se situeaza la un nivel ingrijorator de scazut comparativ cu datoria publica guvernamentala externa contractata pentru sustinerea balantei de plati, consolidarea rezervei valutare, finantarea de deficit si refinantarea datoriei publice. Nivelul redus al contractarii imprumuturilor externe destinate finantarii unor programe/proiecte de investitii viabile pe termen lung si generatoare de progres in plan economic care sa conduca la cresterea productiei, implicit la crearea de noi locuri de munca, pentru realizarea unei cresteri economice durabile si contractarea cu preponderenta a imprumuturilor externe pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice, accentueaza dezechilibrele comerciale.

Vezi in atasament documentul integral al Curtii de Conturi