ULTIMILE STIRI
- CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale Citeşte întreaga ştire: CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale
- Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital Citeşte întreaga ştire: Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital
- Maria Liliana Oșca
- Filmari cu soprana Anda Louise Bogza
- Ani de Liceu
- Povesti de Succes – Sezon nou
SĂNĂTATE – STUDIU: Zahărul este mai periculos decât sarea în ceea ce priveşte riscul de boli cardiovasculare
Zahărul este mult mai periculos decât sarea în ceea ce priveşte riscul de boli cardiovasculare, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, care susţin că nivelul ridicat al acestuia în sânge afectează o zonă a creierului ce determină creşterea pulsului şi a tensiunii arteriale.
Potrivit dailymail.co.uk, cercetătorii din New York şi Kansas susţin veridicitatea concluziilor studiului şi pe baza unei alte cercetări recente, la care au participat 8.670 de francezi adulţi, care nu a descoperit nicio legătură între consumul de sare şi hipertensiunea arterială.
De mult timp, experţii recomandă ca populaţia să consume mai puţină sare, reducând aportul zilnic la maximum o linguriţă, avertizând că aceasta creşte riscul unui atac vascular cerebral cu 25% şi ar fi responsabilă pentru trei milioane de decese anual, la nivel mondial.
Dar cercetătorii conduşi de James DiNicolantonio au publicat un articol în American Journal of Cardiology în care susţin că “zahărul, nu sarea, ar putea fi adevăratul factor cauzator de hipertensiune. Acest lucru este susţinut de analizarea datelor obţinute în urma mai multor studii la scară largă care sugerează că zahărul are o legătură mult mai pregnantă cu hipertensiunea decât sodiul (sarea de bucătărie este clorura de sodiu, n.r.). Încurajarea populaţiei să reducă aportul de zahăr, nu de sare, ar putea fi o strategie nutriţională mai bună pentru controlarea tensiunii arteriale”.
Experţii americani cred că nivelurile ridicate de zahăr din sânge afectează o zonă a creierului numită hipotalamus, care duce la o creştere a pulsului şi a tensiunii arteriale. Cercetătorii mai spun că organismul produce, din cauza zahărului, mai multă insulină, un hormon care poate duce, de asemenea, la o creştere a ritmului cardiac.
DiNicolantonio, cercetător în domeniul bolilor cardiovasculare la Saint Luke’s Mid America Heart Institute din Kansas City, contrazice şi părerile experţilor care spun că o scădere a consumului de sare va duce la o scădere a incidenţei obezităţii şi bolilor cardiace.
“Noi susţinem opusul acestei idei. O reducere a consumului de sare poate avea ca efect un aport crescut de alimente procesate şi bogate în zaharuri, crescând astfel riscul de diabet, obezitate şi boli cardiovasculare”, spune DiNicolantonio.
Motivele acestei corelaţii invers proporţionale sunt complicate, dar cercetătorii cred că un nivel scăzut de sare în alimentaţie duce la creşterea concentraţiei anumitor grăsimi în sânge.
Medicul Aseem Malhotra, cardiolog şi director ştiinţific al Action on Sugar, o organizaţie guvernamentală care cercetează efectele zahărului asupra sănătaţii, spune că riscurile ridicate ale consumului de zahăr asupra sănătăţii au fost subestimate. “Ştim că zahărul nu conţine niciun nutrient şi avem tot mai multe dovezi că este un factor de risc independent pentru multe maladii”, spune acesta.
Pe de altă parte, profesorul Graham McGregor, expert în medicină cardiovasculară la Queen Mary, University of London, spune că dovezile care dau vina pe zahăr şi nu pe sare pentru creşterea tensiunii arteriale “sunt incredibil de slabe”, argumentând că cercetări întinse pe decenii au arătat o legătură puternică între consumul de sare şi hipertensiune.
Agenţia britanică responsabilă cu controlul obezităţii recomandă, potrivit unui anunţ făcut în iunie, ca femeile să consume maximum şase linguriţe de zahăr, iar bărbaţii şapte-opt linguriţe, zilnic.
Datele statistice din Marea Britanie arată însă că un adult consumă, în medie, 15 linguriţe de zahăr, din cauza cantitaţilor importante care se găsesc în sucurile de fructe, musli, iaurturi, sandvişuri şi mâncăruri semipreparate.
Sursa: Mediafax
