Consilierul premierului Victor Ponta pe probleme juridice, minoritati si relatii internationale, Gyorgy Frunda, a declarat, vineri, la seminarul “Limbile minoritare si regionale in Europa”, organizat de Fundatia “Bernady Gyorgy” din Targu Mures, ca in cateva tari din Europa se inregistreaza o scadere a numarului membrilor comunitatilor minoritare, cea mai mare fiind cea a maghiarilor din Romania, transmite Mediafax.

Astfel, a spus Frunda, trebuie scazut pragul de la care limba materna se foloseste obligatoriu in administratia publica, justitie si alte institutii, de la 20% din totalul populatiei la 15%.

“Noi, ungurii din Romania, am avut cea mai mare scadere a populatiei, in 20 de ani. Am pierdut cam trei sute si ceva de mii – patru sute de mii de oameni, de la 1.620.000 am ajuns la 1.380.000, atatia suntem acum. Or, daca asa este, si legea romaneasca trebuie sa raspunda la acest lucru. Pragul de 20% unde folosirea limbii minoritare este obligatorie trebuie scazut la 15%. Pentru ca aceasta este realitatea, nu pentru ca am face un favor”, a spus Frunda.

In opinia acestuia, si consiliile locale trebuie incurajate sa adopte prevederi in sprijinul minoritatilor din localitatile lor, chiar si acolo unde acestea sunt “intr-o proportie simbolica, pana in 5%”, dand ca exemplu Brasov, unde exista inscriptii si in germana si maghiara, desi germanii sunt in proportie de 1-2%, iar maghiarii sub 10%.

“Este un lucru laudabil si de urmat”, a spus Frunda, care a adaugat ca, in calitate de “veteran”, sfatuieste “generatia noua” de reprezentanti ai comunitatilor minoritare sa duca mai departe ceea ce a inceput generatia veche, “pe aceeasi metoda, a politicii rationale”.

In cadrul aceluiasi seminar, Szekely Istvan, reprezentantul Departamentului pentru Relatii Interetnice al Guvernului, a declarat, de asemenea, ca este nevoie de “reconsiderarea pragurilor instituite”, pentru ca se inregistreaza “anomalii”.

El a spus ca la Cluj-Napoca exista zeci de mii de maghiari intr-o comunitate compacta, dar acestia nu beneficiaza de drepturile lingvistice prevazute de lege, intrucat reprezinta mai putin de 20% din totalul populatiei, in timp ce comunitati maghiare mai mici numeric, din comune si orase, au posibilitatea de a amplasa, spre exemplu, placute cu numele localitatilor si in limba lor, pentru ca depasesc pragul cerut de lege.

Potrivit Legii administratiei publice locale 215/2001, “in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este parte”.