Poti fi dezgustat de jenantele calcule electorale, poti fi iritat de ele, dar nu ai cum sa te lasi cuprins de mirare. Pomenile electorale sunt vesnice. Doar memoria electoratului e scurta.

Asemanari si deosebiri intre cele doua amnistii fiscale

• Atunci, Victor Ponta se opunea. Era doar de o luna premier, dupa ce Guvernul MRU picase. Acum, premierul Ponta este unul din sustinatorii aceleiasi idei pe fond: Statul sa renunte la niste bani pe care ar trebui sa-i incaseze. Detaliile sunt nerelevante.

• Presedintele Basescu a promulgat in 2012 legea. Acum, a trimis-o la re-examinare deoarece se referea doar la anumite categorii de bugetari, ceea ce era ilegal. Acum mai are doar optiunea de a o ataca la Curtea Constitutionala.

Consecintele unei asemenea amnistii fiscale sunt aceleasi, indiferent de culoarea celor la putere. Efecte directe, in afara neincasarii acelori bani la bugete, nu sunt. Dar efectele indirecte sunt uriase: renuntarea la investitii, stagnarea salariilor si aparitia unor potentiale noi taxe pentru a se recupera de undeva banii la care se renunta. Pranz gratuit nu prea exista, iar ce se va intampla dupa alegeri, mai vedem…

Background:

• Amnistia din 2014

Deputatii din Comisia de munca au adoptat, marti, proiectele privind amnistierea pensionarilor si a mamelor, precum si extinderea amnistierii fiscale la toti bugetarii cu venituri salariale constatate nelegale de rapoatele Curtii de Conturi, in cazul carora e vorba de suma de 300 de milioane de lei.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat ca spera ca si plenul Camerei sa adopte aceste legi, ea referindu-se si la proiectul votat de Senat care extinde amnistierea fiscala catre toti cei care activeaza in sectorul bugetar.

“Este vorba despre profesori, cadre medicale, alte categorii ale administratiei publice locale si in general sectorul bugetar, care au primit anumite sporuri in baza unui contract colectiv de munca, care la momentul intrarii in aplicare a legilor facute de catre Boc prin care s-au taiat salariile, s-au taiat si aceste sporuri, erau inca in vigoare. Ca urmare a acestui fapt, netinandu-se cont ca sunt aceste contracte colective in vigoare, foarte multi au dat in judecata, exista hotarari judecatoresti care trebuie puse in aplicare, vreau sa va spun ca Guvernul Ponta numai in anul 2014 plateste doua miliarde de lei ca urmare a masurilor aberante luate de catre guvernarile Boc, iar la astea se adauga hotararile judecatoresti pentru care s-au constituit debite de catre Curtea de Conturi pentru nerespectarea acestor prevederi in ceea ce priveste acordarea acestor sporuri”, a afirmat Plumb.

Intrebata cati oameni se incadreaza in prevederile acestei legi, ministrul Muncii a spus ca poate spune doar ca este vorba de 300 de milioane de lei.

“Ministerul Muncii poate sa va spuna ca este vorba de o suma de 300 de milioane de lei. Este vorba de amnistierea fiscala a debitelor constituite prin decizia Curtii de Conturi la nivelul sectorului bugetar, acesta este cuantumul pe care Ministerul Muncii il are in momentul de fata. Nu are niciun fel de influenta asupra bugetului, deoarece nu au fost prevazuti ca si venituri in exercitiul financiar al anului 2014, deci nu avem niciun fel de influenta. Salariile si pensiile se vor plati in continuare. Mai mult decat atat, vreau sa-i asigur pe toti pensioanrii ca de la 1 ianuarie 2015 se vor plati pensiile majorate”, a declarat Rovana Plumb presei.

In timpul dezbatrilor din Comisia de munca, ministrul Muncii a spus ca aceste proiecte de lege privind amnistierea fiscala sunt niste “masuri reparatorii”, in timp ce deputatii opozitiei au sustinut ca aceste acte normative ar putea fi niste “pacaleli”, folosite “ca vehicul electoral”

Cele trei proiecte de lege privind amnistierea fiscala a mamelor, pensionarilor si bugetarilor au fost adoptate de Comisia de munca cu doar 2 abtineri si urmeaza sa fie analizate de plenul Camerei Deputatilor, for decizional.

Plenul Senatului a extins, luni seara, amnistierea fiscala de la personalul din invatamant la toti bugetarii care au obtinut venituri de natura salariala constatate a fi nelegale prin rapoartele Curtii de Conturi sau alte institutii de control, acestia fiind exonerati de la restituirea sumelor.

• Amnistia din 2012

Statul nu va recupera sporurile salariale acordate functionarilor publici in perioada 2008-2010. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi din 2009, numai in 2008, au fost acordate sporuri de aproape 260 milioane euro, adica aproape 0,18% din PIB, pentru 235.000 de angajati – 36% din totalul salariatilor din administratia locala -, din 4.500 de institutii publice.

Proiectul de lege prevede amnistia fiscala pentru aproximativ 300.000 de functionari publici obligati sa returneze sporurile incasate in cei doi ani din bugetul consolidat, in baza contractelor sau a acordurilor colective de munca si a hotararilor consiliilor locale sau judetene.

“Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a semnat joi, 14 iunie, Decretul pentru promulgarea Legii privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice”, a informat Presedintia.

Camera Deputatilor adoptase, in 8 mai 2012, cu 234 voturi “pentru” si niciun vot impotriva, proiectul de lege privind amnistia fiscala pentru functionarii publici obligati sa returneze sporuri incasate in 2009 si 2010.

Deputatii au aprobat proiectul care prevede stabilirea unor masuri referitoare la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat, drepturi stabilite in baza contractelor sau acordurilor colective de munca si pe baza hotararilor consiliilor locale sau judetene.

UDMR a depus, in 20 martie 2012, la Parlament, proiectul de lege privind amnistia fiscala pentru circa 300.000 de functionari publici obligati sa returneze sporuri incasate in 2009-2010, anunta la acel moment Laszlo Borbely.

El preciza ca, atunci cand UDMR s-a angajat sa faca parte din Guvernul Ungureanu, a avut unele conditii privind programul de guvernare, aceasta lege privind exonerarea de la plata returnarii sporurilor fiind una dintre ele.

Borbely afirma ca functionarii, indeosebi cei din primarii si administratia locala, au beneficiat de acele sporuri, “conform contractelor colective de munca si a acordurilor legale din acea perioada”, insa au fost obligati din cauza “schimbarii legislatiei” si unor verificari ale Curtii de Conturi sa le dea inapoi, fiindu-le retinute din salarii, la care se adauga penalitati si dobanzile.

“Sunt situatii, mai ales in primarii, dar nu numai, cand cineva se intoarce acasa cu 500 de lei lunar, sub salariul minim pe economie la momentul actual”, a argumentat liderul UDMR.

In expunerea de motive a proiectului erau invocate “buna credinta” atat a angajatorilor care au achitat sporurile in baza contractelor/acordurilor de munca, cat si a angajatilor, dar si practica neunitara a instantelor judecatoresti privind procesele cu contestatii ale deciziilor Curtii de Conturi.