Se noteaza evolutia divergenta a Romaniei fata de media europeana pe parcursul ultimilor 20 de ani. Pe plan intern, alocarea bugetara pentru sanatate (ca procent din PIB) a crescut de la 2% in 1997 la peste 4% in perioada 2000-2002, dupa care a scazut ulterior (la 2.5% in 2004). In perioada anilor de criza sanatatea a fost afectata de procesul de consolidare bugetara: ponderea in PIB a alocarii bugetare pentru sanatate s-a redus de la 3.8% in 2009 la doar 3.1% in 2012 (nivel similar cu cel din 2007).

In Europa tarile dezvoltate au majorat cheltuielile bugetare cu sanatatea, inclusiv in perioada Marii Recesiuni. Spre exemplu, la nivelul Zonei Euro ponderea cheltuielilor bugetare cu sanatatea (ca procent din PIB) a crescut de la 6.2% in 1995, la 7% in 2008 si 7.4% in 2012, conform datelor Eurostat.

De asemenea, in Romania cheltuielile populatiei cu sanatatea se situeaza la nivelul minim din randul tarilor Uniunii Europene (doar 365.5 EUR/locuitor in anul 2011, sub nivelul maxim istoric consemnat in 2008, de 369.9 EUR/locuitor).

La polul opus, cheltuielile populatiei cu sanatatea se situau la 3,539.4 EUR/locuitor in Franta, 3,591.8 EUR/locuitor in Germania, 4,304.6 EUR/locuitor in Olanda si peste 4,700 EUR/locuitor in Danemarca in 2011.

Trecand spre dimensiunea infrastructurii in sanatate analiza indicatorilor exprima o situatia mixta, ceea ce pare paradoxal, daca consideram problema finantarii, dar si aparentul exod al medicilor.

Pe de o parte, se noteaza declinul paturilor de spital, de la peste 207 mii in 1990, la sub 130 mii in 2012.

Pe de alta parte, personalul medical la o suta de mii de locuitori a crescut de la 188 in 1999 la 239.2 in 2011, desi pe parcursul ultimilor ani a fost dezbatuta public intens problema exodului cadrelor medicale.

Trebuie mentionat faptul ca din perspectiva acestui indicator Romania se situeaza pe ultimele locuri in cadrul statelor membre ale Uniunii Europene (chiar daca depaseste Polonia, cu un nivel de 218.6).

Austria detine pozitia fruntasa in Uniunea Europeana, cu un nivel de 482.4, urmata de Italia si Lituania (cu un nivel de peste 400), in timp ce Germania converge gradual catre cifra 400.

Se pare ca problema exodului cadrelor medicale nu este chiar atat de grava din punct de vedere numeric (doar calitativ), dat fiind ca numarul acestora a crescut constant in ultimii ani: de la 41,301 in 1997 la 53,681 in 2012 (nivel record). Cu alte cuvinte scoala interna continua sa genereze suficiente cadre pentru a acoperi exodul.

De asemenea, statistica referitoare la numarul mediu de consultatii medicale pe medic pare sa exprime faptul ca Romania nu se afla intr-o situatie critica. Conform datelor Eurostat acesta este aproximativ la jumatate comparativ cu nivelul din Germania (4.8 vs. 9.7).

In ceea ce priveste calitatea actului medical unele statistici exprima faptul ca am asistat la o ameliorare pe parcursul ultimilor ani. Spre exemplu, conform datelor Eurostat, ponderea populatiei cu o stare foarte buna de sanatate a crescut de la 27.9% in 2007 la 32.2% in 2012, evolutie mult mai buna comparativ cu situatia medie din Uniunea Europeana (avans de la 24.6% la 27.2%). De asemenea, ponderea populatiei cu o stare foarte proasta si proasta de sanatate s-a redus de la 5.9% in 2007 la 5.2% in 2012 pe plan intern (in Uniunea Europeana aceasta pondere a scazut de la 6.7% in 2007 la 6.2% in 2012).

Totodata, numarul cazurilor noi de imbolnavire s-a stabilizat in ultimii ani la un nivel de aproximativ 16 milioane. Conform datelor Institutului National de Statistica aproximativ 40% din numarul imbolnavirilor sunt la nivelul sistemului respirator, in timp ce 10% sunt in sfera aparatului digestiv, evolutii determinate de incidenta virusilor in contextul alternantei temperaturilor, dar si a alimentatiei neadecvate. Interesant este faptul ca doar 6% din noile imbolnaviri sunt in sfera sistemului circulator.

Nu in ultimul rand, numarul interventiilor de asistenta medicala de urgenta s-a stabilizat in ultimii ani in jurul nivelului 2.7 ￯ 2.8 milioane.

Indicatorii analizati in acest material exprima faptul ca situatia sistemului de sanatate din Romania nu este atat de critica pe cat ar parea. Desigur, inca nu ne putem compara cu tarile dezvoltate din Europa la capitolul sanatate, atata vreme cat nivelul investitiilor in acest domeniu este foarte redus.

Din analiza se poate deduce faptul ca Romania nu se confrunta cu o criza de cadre medicale, dar nici cu o populatie cu riscuri ridicate de sanatate.

Astfel, consideram in spatele acestor probleme de fatada se afla adevaratele probleme structurale din sistemul romanesc de sanatate, pe care politicile in domeniu trebuie sa le adreseze: problema preventiei (careia i se acorda o atentie din ce in ce mai importanta in randul tarilor dezvoltate, dat fiind ca este mai putin costisitor sa previi decat sa remediezi), eficienta actului medical, accesul la medici in zonele rurale, alocarea pro-activa si eficienta a fondurilor bugetare in sanatate, fluidizarea circulatiei fluxurilor de numerar (pacient/farmacie/spital/stat).

N.red. Andrei Radulescu, economistul sef al Bancii Transilvania a fost primul economist care a descoperit scaderea economica din T1, care nu a fost anuntata oficial de Institutul National de Statistica si a indicat corect faptul ca din punct de vedere tehnic, Romania a intrat in recesiune, avand doua trimestre consecutive -T2 si T1- de scadere economica. Radulescu a lucrat aproape sapte ani in cadrul a doua companii de brokeraj, iar in luna iulie a facut in tranzitia in domeniul bancar, ocupand pozitia de senior economist la Banca Transilvania.

Radulescu a fost in perioada octombrie 2007 – decembrie 2011 senior investment analyst la firma de brokeraj Avantgarde Finance din Cluj-Napoca (fosta Target Capital). Preda la Academia de Studii Economice si este de sase luni cercetator asociat la Institutul de Economie Mondiala, unde guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este director onorific. Andrei Radulescu are un master in economie la Universitatea din Porto (Portugalia) si este doctor in economie.