“Ungaria a aratat foarte clar ca situatia minoritatii maghiare din Romania nu reprezinta o afacere interna a Romaniei, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucuresti efectuate in martie anul trecut”, a subliniat Anna Nagy. “In privinta autonomiei, Guvernul Romaniei risca sa declanseze dispute cu propriii cetateni mai degraba decat cu Ungaria, dat fiind ca este vorba de un efort facut in principal de cetateni romani de etnie maghiara”, a adaugat oficialul ungar. “Totusi, istoria arata ca autonomia nu poate fi obtinuta fara sustinerea statului-mama”, continua Anna Nagy, precizand ca “initiativele Ungariei nu vizeaza obtinerea autonomiei teritoriale”. “Acest lucru este adesea interpretat gresit de partea romana”, a mai aratat purtatorul de cuvant al Ministerului ungar de Externe.

Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, a declarat ca afirmatiile liderilor politici din Ungaria care indeamna la autonomii pe criterii etnice pun sub semnul intrebarii valabilitatea Tratatului politic dintre Romania si Ungaria, putand insemna chiar o incalcare a acestuia. “Fiecare declaratie a unui decident politic din Ungaria care indeamna la drepturi colective si la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, in Romania, formulate nu o data pe teritoriul romanesc, inseamna, in cel mai bun caz, un mare semn de intrebare pus asupra valabilitatii Tratatului politic bilateral dintre Romania si Ungaria, chestiune foarte grava sau poate insemna chiar o violare, o contestare a acestui Tratat”, a declarat, joi, la Universitatea de vara de la Izvoru Muresului, ministrul de Externe, Titus Corlatean.

Corlatean le-a sugerat oficialilor din Ungaria sa reciteasca Tratatul politic de baza si sa respecte angajamentul international asumat “solemn” de statul ungar, afirmand ca regula stabilita in plan international prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este ca statul pe teritoriul caruia traiesc minoritatile este singurul care are dreptul si obligatia de a gestiona situatia de pe teritoriul sau si de a adopta masuri care sa asigure prezervarea identitatii minoritatilor, sarcina de care statul roman “s-a achitat cu brio”, devenind un model in Uniunea Europeana. “Aceasta tema, care este o tema artificiala, a asa-numitei autonomii a Tinutului Secuiesc, nu poate fi acceptata nici politic, nici juridic, nici in sensul realitatilor administrative si din punctul de vedere al declaratiilor pe care decidentii politici ungari le fac fie in Ungaria, fie in Romania. Articolul 15 si anexa Tratatului asupra caruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, ca in relatia bilaterala nu acceptam drepturi colective si autonomii pe criterii etnice”, a precizat ministrul de Externe.

Referindu-se la declaratiile premierului Orban Viktor, la Universtatea Tusvanyos, potrivit carora statul ungar si autoritatile acestuia au dat dovada de respect in relatiile romano-ungare, in timp ce partenerul roman nu, Titus Corlatean a mentionat ca respectul se manifesta, in primul rand, prin mentinerea fundamentului juridic si politic, stabilit prin Tratatul bilateral dintre Romania si Ungaria din 1996.

Intrebat cum califica proiectul de autonomie propus de UDMR, care prevede, intre altele, ca locuitorii care nu doresc sa se conformeze autonomiei teritoriale a asa-numitului Tinut Secuiesc au dreptul sa ceara stramutarea in decurs de sase luni de la adoptare, Titus Corlatean a declarat ca acestea “sunt chestiuni absolut inacceptabile”, rezultatul unor idei extremiste care nu au ce cauta intr-o societate democratica. “Eu nu am vazut un proiect scris, finalizat, prezentat care sa vizeze autonomia teritoriala pe criterii etnice, il astept cu mare interes pentru a vedea exact care sunt ideile de acolo, dar chestiuni legate de stramutari de persoane, lucruri care vizeaza obligarea unor cetateni romani, in speta de etnie romana, absolut ca nu sunt de acord, sunt chestiuni absolut inacceptabile, acest lucru nici macar nu ar trebui discutat, nu ar trebui sa apara ca idee si sunt rezultatul unor idei extremiste care nu au ce cauta intr-o societate cu adevarat democratica”, a precizat Corlatean.

Ministrul de Externe a afirmat ca nu este intamplatoare “reticenta” lui fata de autonomia pe criteriul etnic, amintind ca si bunicul sau, Nicolae Corlatean, a “indraznit” sa ridice vocea “impotriva” fostei Regiuni Autonome Maghiare. Corlatean a conchis ca nu numai maghiarii din Romania au dreptul la propria istorie, ci si romanii au dreptul “la propria memorie, la propria interpretare a istoriei, la propriile sensibilitati”. “Si trebuie sa o spunem cu mai multa vigoare publica si cu mai multa demnitate, mai ales in dialogul cu autoritatile ungare. Pentru ca, ori de cate ori un demnitar al statului ungar, la Budapesta, sau mai ales aici, pe teritoriul Romaniei, aduce in discutie lucruri care pentru noi, romanii, reprezinta o sensibilitate aparte, creeaza o anumita reactie si acest lucru nu inseamna respect, respectul pe care premierul Ungariei il mentiona pe teritoriul Romaniei. Eu nu pot accepta ca noi sa fim muti, in tara asta, de ani de zile, cand vorbim de simbolistica Trianonului, care pentru noi inseamna altceva. Noi nu avem a comemora Trianonul, noi avem a celebra si a marca simbolistica Trianonului”, a conchis Corlatean.