PIB-ul zonei euro a stagnat in al doilea trimestru, dupa ce a avansat cu 0,2% la inceputul anului. Investitiile slabe si exporturile par sa fie principala cauza. Si incetinirea inflatiei, 0,4% in iulie, a fost confirmata.

Este un dus rece pentru analistii care pariau pe o usoara crestere.

“Dupa sase trimestre de crestere negativa si patru de crestere pozitiva pana la inceputul anului, riscul este ca zona euro sa reintre in recesiune”, spune Simon Smith, de la FX Pro. Cu atat mai mult daca se iau in calcul criza ucraineana si sanctiunile rusesti impotriva Europei, care face perspectivele si mai sumbre.

O accelerare a cresterii in semestrul al doilea “ar fi fost scenariul nostru daca nu ar fi existat tensiuni geopolitice”, confirma Peter Vanden Houte de la banca ING, care nu mai crede intr-o crestere de cel putin 1% in acest an pentru regiune.

La scala Uniunii Europene, cresterea a incetinit usor in al doilea trimestru, la 0,2%, dupa o crestere de 0,3% in iarna.



Un nucleu dur in pierdere de viteza

Evolutia foarte proasta – si neasteptata – a Germaniei a cantarit cel mai mult. Motorul traditional al zonei euro s-a confruntat cu o contractare economica de 0,2%, dupa un avans de 0,7%.

Chiar daca evolutia Germaniei nu ar putea fi decat temporara, tabloul ramane sumbru pentru ansamblul regiunii, cu o Italie revenita la recesiune si cu o Franta pe crestere zero.

“Singura speranta vine de la Spania, care a afisat o crestere de 0,6%, chiar daca si aici exista indoieli legate de durabilitatea relansarii”, subliniaza Jonathan Loynes de la Capital Economics.

“Este supriza buna, pentru moment”, spune si Bruno Cavalier de la Oddo Securities. “Avem imaginea unei tari care, fortata sa faca ajustari profunde de criza financiara, si-a restabilit competitivitatea si a repus pe traseu economia. Cu toate acestea, nu totul este roz in economia spaniola”.

Cresterea este aproape egala in Portugalia (+0,6%) si Olanda (+0,5%), semn ca tarile din nucleul dur al zonei euro nu mai joaca in mod sistematic rolul de motor.

Pentru Comisie, concluzia este simpla: “Tarile care au efectuat reforme in profunzime au o crestere mai solida decat cele care au fost cele mai timorate”, a comentat joi un purtator de cuvant, care a cerut mentinerea cursului reformelor.

Cereri de suplete

Un raspuns indirect la adresa Frantei care, confruntata cu o avalansa de vesti proaste, nui mai crede in obiectivele de reducere a deficitelor pe care si le-a fixat.

Ministrul Finantelor, Michel Sapin, a revizuit de la 1% la 0,5% previziunea de crestere pentru acest an si a avertizat ca deficitul public va depasi 4% din PIB in acest an, in loc de estimarea initiala de 3,8%, ceea ce indeparteaza si mai mult posibilitatea de a reveni sub 3% in 2015, asa cum a convenit cu Bruxellesul.

Franta a lansat la inceputul verii o ofensiva, impreuna cu Italia, pentru a relaxa politicile de austeritate. Dupa o chemare severa la ordine a Berlinului, Parisul si Roma au trebuit sa se multumeasca cu o solutie minimala care propune explorarea tuturor posibilitatilor pactului de stabilitate.

Parisul pledeaza si pentru o actiune mai energica a BCE pentru a stimula cresterea si pentru a lupta impotriva riscului de deflatie care risca sa gripeze si mai mult motorul economic european. Dar si aici risca sa fie dezamagita.

Dupa ce a etalat un arsenal de masuri in iunie, institutul monetar nu ar mai trebui sa actioneze pana la finele anului, timp necesar pentru a masura efectele actiunilor sale, considera analistii.