ULTIMILE STIRI
- CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale Citeşte întreaga ştire: CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale
- Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital Citeşte întreaga ştire: Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital
- Maria Liliana Oșca
- Filmari cu soprana Anda Louise Bogza
- Ani de Liceu
- Povesti de Succes – Sezon nou
Factura la gaz și lumină, o povară pentru 45% din familii. Cum au ajuns românii să sufere de sărăcie energetică Citeşte întreaga ştire: Factura la gaz și lumină, o povară pentru 45% din familii. Cum au ajuns românii să sufere de sărăcie energetică
„Mai multe familii se vor confrunta în acest sezon cu sărăcie energetică, pentru că prețul facturilor a crescut, iar veniturile, doar marginal. Dar putem adresa problema prin programe europene, nu e timp pierdut”, spune Andreea Vornicu, cercetătoare la Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul Universității Babeș-Bolyai și coautoare a unui studiu despre sărăcia energetică în clădirile din România.
Toamna nu aduce doar consum mai ridicat de energie, ci și creșteri semnificative pentru facturile la gaz și electricitate. Prețul la gaz se va mări cu 38%, iar facturile la curent s-au dublat.
Sărăcia energetică este cea care îi determină pe români să încălzească doar o cameră a locuinței în timpul iernii, pentru că atât își permit. E un cerc vicios din care nu se poate ieși decât prin politici care să-și propună soluții sustenabile pe termen lung, nu doar ajutoare financiare pentru acoperirea facturilor, susține Andreea Vornicu, coautoare a studiului „Sărăcie energetică în clădirile din România”, semnat împreună cu Anca Sinea și George Jiglău, alți doi cercetători ai Centrului pentru Studiul Democrației.
În studiu, cercetătorii pornesc de la datele statistice care arată dimensiunea sărăciei energetice. 13% din familiile din România trec sub pragul de sărăcie după ce-și achită facturile la energie termică și electrică, în vreme ce alte 11,7% consumă mai puțin decât e necesar unui trai confortabil. Dar povara sărăciei energetice e dusă de 45,3% dintre familii, pentru care facturile la energie înseamnă o zecime din buget.
„Sărăcia energetică nu e asociată doar cu veniturile reduse, e legată și de condiția locuinței în sine” Libertatea: Ce este sărăcia energetică? Andreea Vornicu: E un fenomen foarte complex, care adesea poate să fie explicat prin faptul că gospodăriile fie nu au acces, fie au un acces limitat la surse de energie. Însă sărăcia energetică implică și gospodăriile care au acces la surse de energie, dar chiar și așa, nu-și pot satisface ori își satisfac cu greu nevoile de bază pentru încălzire, iluminat și folosirea aparaturii electrocasnice.
– Există și alți factori care duc la sărăcie energetică, în afară de venituri? – Da. În România și, de fapt, în toată zona Europei Centrale și de Est, sărăcia energetică este asociată cu locuințele ineficiente energetic. Aici sunt specifice locuințele comuniste, blocuri de tip panel ridicate când nu se punea problema consumului de energie. Dar, în prezent, ele implică facturi foarte mari, dacă persoanele încălzesc iarna la 20-21 de grade. Alții nu-și permit să încălzească întregul spațiu, așa că pornesc căldură doar într-o cameră ori încălzesc precar locuința. Și vedem subconsum. De asta asociem fenomenul sărăciei energetice cu ineficiența energetică a locuințelor. Deși la nivel de policy se discută despre sărăcie energetică din perspectiva capacității de încălzire adecvată, schimbările climatice au adus în zona noastră și nevoia de răcire a locuințelor în timpul verii. Și pe acest plan, locuințele comuniste sunt ineficiente. Gospodăriile din rural – vechi și cu un consum ridicat de energie – Aceste blocuri sunt în orașe, dar dincolo de ele cum arată sărăcia energetică? – Consumul energetic nu apare pe factura de la gaz, dar asta nu înseamnă că oamenii aceia nu cheltuiesc mult. În rural, 80% din gospodării se încălzesc cu lemne. Aici, ineficiența energetică este asociată unor locuințe construite din diverse materiale naturale (lemn, chirpici și, mai rar, cărămidă), unele sunt foarte vechi și cu un consum ridicat. – În studiu se menționează că pentru aproape jumătate dintre familii, facturile la energie constituie o povară grea pentru buget. Cum s-a ajuns la acest procent? – Sunt estimări care includ și zonele rurale, la bază sunt datele colectate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice. Iar procentul de 45,3% este calculat pe baza unui indicator folosit în toate țările europene pentru măsurarea sărăciei energetice. Dacă factura la energie (încălzit și iluminat) reprezintă peste 10% din venit, asta înseamnă că gospodăria respectivă riscă o formă de vulnerabilitate ori facturile constituie o povară pentru familie. Soluția: urgentarea reabilitării termice a clădirilor – Cum s-ar putea reduce sărăcia energetică, căci vedem că prețul energiei crește? – Partea de acordare de ajutoare pentru încălzire reprezintă o componentă importantă, dar care adresează strict incapacitatea de a plăti facturile ori de a încălzi locuința la o temperatură adecvată. În contextul nostru, forma asta de ajutor este benefică pentru plata facturilor. Dar soluțiile pe termen lung ar trebui să însemne politici care să urgenteze programele de reabilitare termică a clădirilor. Și e un clivaj între mediul urban, unde au existat atât programe de reabilitare termică din fonduri guvernamentale, cât și europene, și mediul rural, unde nu a existat acest tip de programe. În rural avem doar Casa Verde și Casa Verde Plus. Doar că aceste programe nu adresează în sine sărăcia energetică, iar beneficiarii au venituri peste medie. Asta pentru că partea de renovare implică anumite costuri, iar banii cheltuiți pot să fie rambursați abia apoi de către Guvern. – Și cum s-ar putea urgenta reabilitarea termică a clădirilor? – În mediul urban, ar trebui mărit ritmul renovării, ceea ce ni s-a recomandat și la nivelul UE. Acest plan este inclus și în strategia națională de renovare pe termen lung a Guvernului. Parte din banii necesari pentru renovare sunt prevăzuți în PNRR. Însă sumele nu sunt suficiente. Și nici măcar PNRR-ul nu a inclus sărăcia energetică drept obiectiv în sine. Plus că nu sunt prevăzute programe de renovare pentru mediul rural în PNRR. Ar fi foarte util ca sărăcia energetică să fie inclusă în dezbaterea națională, nu doar prin prisma acordării de ajutoare pentru încălzire, așa cum facem acum prin legea consumatorului vulnerabil. Ar trebui inclusă și prin prisma soluțiilor sustenabile pe termen lung, care au potențialul de a aduce bunăstare și de a reduce emisiile de CO2. Iar pe lângă partea de renovare a clădirilor, gospodăriile cu venituri mici pot fi susținute financiar și în schimbarea echipamentelor
