“Dezbaterea publica va dura fiindca nu e un proiect care poate fi explicat intr-o saptamana sau intr-o zi si nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publica foarte bine gandita si foarte profunda, atat cu societatea romaneasca in ansamblul ei, cat si cu cea maghiara. Nu pot sa spun cand se va termina aceasta dezbatere, vorbim totusi despre un proiect foarte important. (…) Nu trebuie sa cream impresia ca este ceva foarte simplu, ceva usor de acceptat, fiindca stim care este perceptia societatii despre o astfel de initiativa, care sunt retinerile, dar si motivele pentru o astfel de initiativa din partea comunitatii maghiare, iar aceste lucruri trebuie explicate. (…) Undeva in august vrem sa-l punem in dezbatere publica, asta este ideea”, a afirmat Kelemen Hunor, la finalul taberei de vara SIC FESZT, organizata la Covasna de Asociatia Tinerilor Maghiari.

In urma cu doua luni, presedintele UDMR Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, care a lucrat la proiectul de autonomie, declara ca acesta cuprinde cinci elemente importante: atributiile ce vor fi delegate de statul roman catre autoritatile regionale si locale, limbile oficiale din regiune, asigurarea proportionalitatii etnice in institutiile publice, autonomia fiscala si drepturile romanilor din zona.

UDMR propune, printre altele, ca in regiunea autonoma “tinutul secuiesc” limba maghiara sa fie limba oficiala alaturi de limba romana, iar in toate institutiile publice, atat cele din subordinea autoritatilor locale, cat si centrale, sa existe proportionalitate etnica, adica numarul angajatilor de o anumita etnie sa respecte ponderea pe care aceasta o detine in comunitatea locala. Antal Arpad a precizat ca acest model functioneaza cu succes in Tirolul de Sud si considera ca este adecvat.

Cat priveste romanii care traiesc in aceasta regiune, Antal Arpad a dorit sa dea asigurari ca drepturile acestora nu vor fi ingradite prin acest statut si ca beneficiile autonomiei se vor rasfrange si asupra lor.

Majoritatea politicienilor romani si reprezentantii societatii civile romanesti din judetele Covasna, Harghita si Mures au afirmat in repetate randuri ca autonomia contravine Constitutiei tarii si s-au declarat impotriva ei pe considerentul ca se doreste segregarea pe criterii etnice si crearea unui “stat in stat”.

Contrar liderilor UDMR, acestia au afirmat ca o regiune autonoma formata din cele trei judete nu se poate sustine financiar fara sprijin de la Bucuresti, Covasna si Harghita numarandu-se printre cele mai sarace judete din tara.