ULTIMILE STIRI
- CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale Citeşte întreaga ştire: CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale
- Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital Citeşte întreaga ştire: Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital
- Maria Liliana Oșca
- Filmari cu soprana Anda Louise Bogza
- Ani de Liceu
- Povesti de Succes – Sezon nou
WSJ: China aplică “leninismul digital” pentru gestionarea economiei şi monitorizarea cetăţenilor
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, vrea implementarea unui plan prin care tehnologiile informaţionale ultramoderne să fie utilizate pentru administrarea economiei centralizate şi intensificarea monitorizării cetăţenilor, adoptând “leninismul digital” în scopul consolidării autoritarismului, scrie publicaţia The Wall Street Journal.
De la liderul comunist sovietic Iosif Stalin la revoluţionarul comunist chinez Mao Zedong, toţi adepţii planificării economice de tip centralizat s-au confruntat cu aceeaşi problemă: sistemul nu a funcţionat. În contextul dezbaterilor pe tema acordării unui rol decisiv pieţelor financiare, Xi Jinping, actualul preşedinte al Chinei, crede că, până la urmă, sistemul trebuie condus de stat.
“După ce a primit un statut similar cu cel lui lui Mao Zedong, actualul lider de la Beijing aspiră la utilizarea megadatelor şi inteligenţei artificiale pentru a corecta erorile de planificare din trecut şi pentru a administra în mod detaliat economia Chinei, menţinând controlul asupra cetăţenilor. Tehnologia informaţională nu subminează nici pe departe modelul autoritarist chinez, ba chiar îl consolidează”, comentează editorialistul Andrew Browne, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “China recurge la «leninismul digital» pentru administrarea economiei şi monitorizarea cetăţenilor / Xi Jinping conduce China spre o dictatură a megadatelor”.
Teoreticianul politic german Sebastian Heilmann a introdus termenul “leninism digital” pentru a descrie programul elaborat de Xi Jinping în scopul asigurării supravieţuirii Partidului Comunist chinez. Formaţiunea politică numeşte misiunea drept o “reformă de cel mai înalt nivel” pentru tranziţia spre un nou nivel de creştere economică prin utilizarea unor tehnologii avansate precum robotizarea, sistemele de imprimare tridimensională şi vehiculele fără şofer.
“Tehnicienii chinezi elaborează un plan pentru monitorizarea performanţelor acestor aparate folosind senzori şi camere de luat vederi, măsurând astfel şi obiectivele industriale. Fluxurile de date despre companii le vor oferi autorităţilor de reglementare capacitatea de a observa în timp real circulaţia fondurilor de credit şi investiţii, precum şi a fraudelor. Vor fi folosiţi algoritmi care pot utiliza datele pentru optimizarea procesului decizional macroeconomic, pentru a menţine echilibrul pieţelor şi a evita activităţile speculative”,explică editorialistul WSJ.
Teoria economiei de piaţă libere afirmă că, indiferent că sistemul este digitalizat ori nu, planificarea centralizată nu poate înlocui niciodată ceea ce Adam Smith a numit “mâna invizibilă” a pieţelor. În cartea intitulată “De ce ajung naţiunile la eşec” (“Why Nations Fail”), economiştii Daron Acemoglu şi James Robinson afirmă că economii centralizate precum cea din China sunt sortite eşecului, deoarece elitele care le conduc se simt ameninţate de perturbările politice generate de inovaţie.
Alţi teoreticieni susţin contrariul, că, în era digitală, sistemele autoritariste sunt preocupate mai puţin de datele private şi că acestea ar putea stimula inovaţia. Numeroşi tineri ingineri IT educaţi la Universitatea Stanford şi la Institutul tehnologic din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology, MIT) se alătură firmelor chineze din sectoarele serviciilor medicale şi sistemelor computerizate, unde accesul la baze mari de date poate stimula progresele ştiinţifice, reducând timpul introducerii pe piaţă a inovaţiilor. În contextul în care statul este cel mai bun client, astfel de activităţi pot avea un impact uriaş asupra societăţii chineze. O companie cu sediul în Shanghai încearcă să dezvolte o bază de date pentru un sistem de recunoaştere facială în colaborare cu Ministerul chinez al Siguranţei Publice. Oricare dintre cei 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei ar urma să fie identificat în trei secunde. Iar un sistem de “credite sociale” va colecta date despre toţi cetăţenii, inclusiv din postările pe platforme de socializare online, pentru evaluarea gradului de încredere al unei persoane.
“Acest experiment uriaş prezintă provocări fundamentale pentru sistemele politice democratice”, atrage atenţia expertul german Sebastian Heilmann, citat de WSJ.
Planul conducerii Chinei riscă să se confrunte cu limite concrete, de tip birocratic şi în privinţa capacităţilor de analizare a cantităţii enorme de date colectate, astfel că ar putea fi modificat chiar de Partidul Comunist, constată WSJ.
happy wheels
