“Firmele străine trebuie să intre în legislația românească, să respecte fiscalitatea, regulile noastre. S-a discutat la fel cum se discută și în Europa despre problema prețurilor de transfer. Aceasta nu este o chestiune simplă nicaieri în lume. Cunosc această problemă din anii ’70- ea e aproape perpetuă și e legată de statutul multinaționalelor”, a declarat joi Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR făcea referire practica prin care unele multinaționale practică transferul profitului și sustragerea acestuia de la impozitare din România.
Mecanismul prin care se face această evaziune se produce fie prin realizarea unor importuri scumpe de materii prime de la o societate din grup, fie prin vânzarea, la prețuri scăzute, tot către o firmă din același grup.
În acest context, Curtea de Conturi evaluează că valoarea profiturilor transferate în afara României de multinaționale se situează între 7 și 10 miliarde de euro, sumă care, dacă ar fi impozitată, ar aduce la buget între 1 și 1,5 miliarde de euro – aproximativ 3% din bugetul consolidat și 0,9% din PIB pe anul 2016.
La nivel legislativ în UE, ca instrument de control fiscal al prețurilor de transfer, se aplică, până la data de 1 ianuarie 2019, Directiva 1164/2016, care stabilește norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale cu incidenţă asupra funcţionării pieţei interne.
Ca o altă referință la modul în care multinaționalele evită plata impozitelor, se poate aduce în discuție analiza făcută de Călin Popescu-Tăriceanu, în 11 octombrie 2016, analiză în care președintele Senatului menționa că firmele străine plătesc un impozit pe profit de doar două miliarde de lei anual, în timp ce cele autohtone contribuie cu 55 de miliarde de lei la bugetul statului.
“Profitul plătit de societățile străine din România la buget este de 2 miliarde de lei anual. Profitul plătit de societățile cu capital românesc este de 55 de miliarde de lei. De ce această diferență? Pentru că societățile străine, chiar dacă au cifre de afaceri cu mult mai mari, prin diferite metode, își expatriază profitul și, până la urmă, greul în economia românească în termeni de număr de angajați, de plata dărilor către stat șamd, cade tot pe cârca amărâtelor de societăți românești.
De aceea, pledez pentru un capital românesc cât mai puternic pe piața din România. Vreau societăți, nu neapărat de stat, nu mă înțelegeți greșit, vreau societăți românești pe care să ne putem baza, cu care să facem expansiune economică, să creăm locuri de muncă, să creăm coloana vertebrală a economiei românești cu aceste societăți, pentru că altfel, în perioada de criză, nu te poți baza pe societățile străine. Fiecare are interesele lui, asta e dacă nu suntem conștienți de acest lucru și rămânem într-o gravă naivitate, sigur că vom ajunge să plătim”, și-a susținut ideea Călin Popescu Tăriceanu.
“Avem companii care de 4-5 ani de zile au rata profitului între 1,9% şi 2%. Lucru care este evident destul de supărător pentru că este foarte puţin probabil ca cineva să gândească un anumit business şi să reuşească să îl facă la acelaşi nivel constant astfel încât rata profitului să fie în permanenţă aceeaşi. Este foarte mic, nu ar mai justifica o afacere în sine. Mai ales o afacere mare, de anvergură în România. Ar fi mult mai simplu ca respectiva companie să depună banii la bancă sau la un fond de investiţii şi să obţină un randament financiar mult mai bun şi mult mai justificat”, declara într-un interviu pentru Ziarul Financiar Ionuţ Mişa, şeful Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
“Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejustificate. După ce le-am arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27 milioane de lei cu tot cu penalităţi de întârziere şi accesorii. E o practică foarte des întâlnită”, a mai explicat Mişa.
Mișa mai spune că până în 2013 ANAF-ul nu a urmărit aproape deloc această zonă.”A fost un teren destul de virgin până acum zona de transfer pricing. Au fost foarte multe companii care au realizat export de profit foarte mare pe care îl identificam pe baza noilor criterii de risc si pe baza noilor tehnici îmbunătăţite de analiză de risc.
După ce a început să se pună în vedere companiilor abuzurile făcute pentru scăderea masei impozabile, au început să apară şi banii, men’. “Între timp s-au mai stabilit sume destul de consistente: 700 milioane de lei (150 milioane de euro) sume stabilite de plată strict pe dosarul preţurilor de transfer”, a spus oficialul ANAF în același interviu.
sursa: miscareaderezistenta.ro
