Vezi mai jos principalele idei ale analizei prezentate la CNN de celebrul Fareed Zakaria:

“Cand Razboiul Rece s-a terminat, Ungaria a ocupat un loc special in istoria revolutiilor din 1989. A fost prima tara care a abandonat comunismul si a imbratisat democratia liberala. Astazi, devine din nou un trend setter, devenind prima tara din Uniunea Europeana care denunta democratia liberala si se distanteaza de ea. Imbratiseaza un nou sistem si un set de valori care sunt cel mai bine exemplificate de Rusia lui Vladimir Putin, dar care isi gasesc ecou si in alte tari.

Este poate cea mai importanta provocare ideologica la adresa democratiei liberale de la sfarsitul Razboiului Rece. (…) Premierul ungar Viktor Orban a explicat ca Ungaria este hotarata sa construiasca un nou model politic: democratia ne-liberala.

Mi-a atras atentia pentru ca in 1997 am scris un eseu in Foreign Affairs in care am folosit aceasta sintagma, “Democratia ne-liberala” (illiberal democracy), pentru a descrie ceea ce am vazut ca o tendinta periculoasa: guverne democrate, adesea populare, isi folosesc mandatele pentru a lovi in drepturile omului, separarea puterilor in stat si statul de drept. Nu mi-am imaginat niciodata ca un lider national din Europa va folosi termenul ca un semn de onoare.

Pentru prim-ministrul Orban, lumea s-a schimbat fundamental dupa 2008, odata cu ceea ce el numeste ‘marele colaps financiar occidental’. De atunci, el sustine ca puterea americana este in declin si ca valorile liberale intruchipeaza astazi ‘coruptia, sexul si violenta’. Europa occidentala a devenit un taram al ‘profitorilor de pe urma sistemelor de protectie sociala’.

Orban nu a vorbit doar, ci a si actionat. Actiunile sale din ultimii ani demonstreaza ca modelul sau a fost Rusia sub conducerea lui Putin. A implementat si adoptat in Ungaria o versiune a ceea ce poate fi descris cel mai bine ca ‘putinism’. Pentru a o intelege, trebuie sa mergem inapoi la fondatorul sau.

Cand a venit la putere in 2000, Vladimir Putin parea un conducator destept, puternic, competent, hotarat sa aduca stabilitatea in Rusia, care se afla in cadere libera la acea vreme (…). A cautat sa integreze Rusia in lume si a vrut relatii bune cu occidentul, cerand Washingtonului sa-i acorde Rusiei statutul de membru in Organizatia Mondiala a Comertului si chiar in NATO. Cu toate acestea, peste timp Putin a stabilit ordinea in tara si a preluat controlul societatii. (…) A inceput sa creeze un sistem represiv de control politic, economic si social pentru a-si mentine puterea. Cand s-a confruntat cu opozitia, in special in alegerile parlamentare din 2011, Putin a recunoscut ca avea nevoie de mai mult decat de forta bruta pentru a-si infrange oponentii. Avea nevoie de o ideologie a puterii.

Elementele cruciale ale putinismului sunt: nationalismul, religia, conservatorismul social, capitalismul de stat si dominarea mediei de catre guvern. Acestea au lucrat in tandem pentru a sustine popularitatea lui Putin.

Orban a urmat pasii lui Putin, erodand independenta justitiei, limitand drepturile omului, vorbind in termeni nationalisti despre etnicii maghiari de pretutindeni si cenzurand presa libera.

Daca te uiti in lume, sunt si altii care au imbratisat elemente de baza ale putinismului. Erdogan din Turcia a virat de la agenda sa reformista la una care este mai conservatoare din punct de vedere social, islamista si extrem de nationalista. Multi dintre liderii europeni sunt admiratori deschisi ai lui Putin si a ceea ce sustine el.

Succesul putinismului va depinde in mare masura de succesul lui Putin si al Rusiei conduse de el. Daca va triumfa in Ucraina, transformand-o intr-o tara care nu se poate descurca si care eventual vine si cerseste la Moscova, el va arata ca un castigator. Daca, pe de alta parte, Ucraina reuseste in afara orbitei Rusiei si daca economia rusa continua sa slabeasca, lideri ca Viktor Orban ar putea regreta ca si-au legat soarta de un ‘petro-stat’ siberian izolat la nivel global”.

Informatii de background – Discursul in care Viktor Orban a anuntat ca vrea sfarsitul democratiei liberale in Ungaria

Premierul maghiar Viktor Orban a declarat in urma cu aproape doua saptamani, la o intalnire a liderilor etnici maghiari de la Baile Tusnad pe 26 iulie, ca vrea sa renunte la democratia liberala in favoarea unui “stat neliberal”, urmand exemplele Rusiei si Turciei, potrivit Bloomberg.

Criza financiara globala din 2008 a aratat ca “statele democratice liberale nu pot ramane competitive la nivel global”, a declarat Orban atunci. “Nu cred ca aderarea noastra la Uniunea Europeana ne impiedica sa construim un nou stat neliberal bazat pe fundatiile nationale”, a sustinut Orban. El a enumerat Rusia, Turcia si China, ca exemple de natiuni “de succes”, care nu sunt liberale, iar unele dintre ele nici macar democrate.

Atat in discursul rostit la Universitatea de Vara, cat si atunci cand a raspuns intrebarilor din public, Viktor Orban a criticat liberalismul ca factor de structurare a societatii, pe baza caruia s-au dezvoltat statele occidentale, afirmand ca nu s-a dovedit a fi o solutie sustenabila atunci cand s-a declansat criza economica internationala.

Avand in vedere schimbarile care se produc in context international, Orban a spus ca Ungaria cauta sa-si defineasca propriul sistem care sa aduca prosperitate si stabilitate in urmatorii 20-30 ani, mentionand ca a copia Occidentul “e o dovada de provincialism”.

Citeste si:

• Opozitia din Ungaria cere Comisiei Europene sa intervina impotriva “putinizarii” tarii de catre Orban. Raspunsul CE: No comment​

• Viktor Orban vrea sfarsitul democratiei liberale in Ungaria. El a enumerat Rusia, Turcia si China ca natiuni “de succes”

• Viktor Orban: Ungaria isi va dezvolta relatiile cu UE, dar si cu tarile din restul lumii/ Daca e nevoie ca South Stream sa treaca pe la noi, sa avem relatii comerciale bune cu Rusia, atunci suntem clar in favoarea gazoductului