In acea zi, miscarea radicala Hamas anunta ca a capturat in orasul Rafah din sudul fasiei Gaza un soldat israelian pe nume Hadar Goldin. Imediat Tsahal, armata israeliana, lanseaza o impresionanta ofensiva in zona : raiduri aeriene, bombardamente de artilerie, incursiuni cu tancuri. Localitatea palestiniana e tinta unui atac rar intalnit. Rezultatul, potrivit surselor palestiniene, este pe masura: cel putin 130 de morti la Rafah. Printre decedati se numara si soldatul Goldin. Cert, nu se stie daca acesta a murit sub bombele israeliene sau ucis de un palestinian sinucigas cum spune versiunea oficiala israeliana. Dar Tsahal, lansand masiva ofensiva, stia ca bombardeaza o zona in care unul de-ai sai se afla. In fapt, in acea zi Tsahal a declansat asa-zisul “protocol Hannibal”.

Elaborat de responsabilii armatei israeliene in 1986 dupa rapirea a doi soldati de catre militiile libaneze Hezbolah, “protocolul Hannibal” a fost tinut secret pana in 2003 cand un medic l-a dezvaluit jurnalistilor de la cotidianul Haaretz. Potrivit colegilor de la Washington Post, “protocolul Hannibal” suspenda procedura armatei israeliene de a nu trage in directia propriilor ei soldati. Cu alte cuvinte, mesajul subinteles al protocului este urmatorul : din punctul de vedere al armatei israeliene, un soldat e mai bine ucis decat sa fie facut prizonier de inamic intrucat acesta il poate apoi tortura si obliga statul evreu sa elibereze mii de prizonieri in schimbul lui. Asa s-a intamplat dealtfel in 1985 cand 1150 de prizonieri palestinieni au fost eliberati contra 3 soldati israelieni. In 2011, caporalul franco-israelian Gilad Shalit fusese eliberat contra 1072 de prizonieri palestinieni.

Inca de cand a fost elaborat, “protocolul Hannibal” a fost criticat chiar in sanul armatei israeliene. “Un comandant de batalion a refuzat sa transmita ordinele soldatilor sai ; o serie de militari au spus ca refuza sa traga contra colegilor lor, altii i-au rugat pe jurnalisti si deputati sa faca totul pentru a abroga acest ordin” afirma ziarul Haaretz. Publicatia precizeaza ca ordinul a fost ulterior schimbat ca sa nu se mai riste viata soldatilor. Anumiti militari citati de jurnal spun insa ca ar fi primit recent consemne care corespund ordinului initial.

Continuarea pe www.rfi.ro