ULTIMILE STIRI
- CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale Citeşte întreaga ştire: CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale
- Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital Citeşte întreaga ştire: Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital
- Maria Liliana Oșca
- Filmari cu soprana Anda Louise Bogza
- Ani de Liceu
- Povesti de Succes – Sezon nou
Astăzi sărbătorim Înălţarea Domnului şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Anul acesta, Înălţarea Domnului se suprapune cu ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Aşadar, este prilej de dublă sărbătoare. Iată ce tradiţii şi obiceiuri se respectă în această zi în anumite zone din ţară.
La 40 de zile de la Învierea Domnului, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Domnului. Această zi a fost aleasă şi pentru celebrarea eroilor în Biserica Ortodoxă. Astăzi, creştinii ortodocşi se salută cu “Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”. În Biblie se spune că, după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, după care s-a înălţat la cer în prezenţa lor. Deci apostolii au fost martorii acestui eveniment. În popor se mai spune că a mai fost un martor, pe nume Ispas. Un cioban care a fost ascuns după pietre şi apoi a povestit ce a văzut. De aceea, Sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas. Fiindcă acest eveniment a avut martori, salutul “Hristos s-a înălţat” şi replica lui se spun doar în ziua Înălţării. Se mai spune în Biblie că, în acel moment, Hristos şi-a profeţit revenirea şi i-a încredinţat pe apostoli că îl va trimite pe Duhul Sfânt, ceea ce a şi făcut peste zece zile, la Cincizecime, adică de Rusalii.
Ce se face de Înălţare
În multe zone ale ţării se respectă anumite tradiţii şi obiceiuri. Iată câteva din ele:
– femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.
– oamenii îşi leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că se spune că şi Mantuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălţării.
– se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu. Este ultima zi când se mai pot mânca ouă roşii.
– bătrânii spun că, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile se fac până în ziua de Înălţare.
– tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul. În unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele.
– din 2001, Biserica Ortodoxă Română a hotărât ca în această zi să fie prăznuită şi Ziua Eroilor. Sunt pomeniţi eroii care s-au jertfit pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Astăzi, se sărbătoresc şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului. Iată câteva obiceiuri şi superstiţii legate de această zi:
– mulţi agricultori nu lucrează pentru a evita pagubele aduse holdelor de către păsări.
– în unele regiuni este ultima zi în care se mai pot semăna porumbul, ovăzul şi meiul, deoarece se spune că tot ce se va semăna după această zi se va usca.
– este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.
– femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, dau cu tămâie şi stropesc cu agheasmă toată casa, pentru a se apăra de forţele malefice.
– azi este şi sărbătoare pentru cei care poartă numele de Constantin şi Elena şi derivatele lor.
Câţi români îşi sărbătoresc onomastica
Dintre cei peste 1.800.000 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 650.000 sunt bărbaţi şi 1.150.000 sunt femei. Cele mai multe femei poartă numele de Elena, apoi Ileana şi Lenuţa. Urmează în ordine descrescătoare Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi. Cei mai mulţi dintre bărbaţi se numesc Constantin, apoi Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.
happy wheels
