Cea mai mare parte a corectiilor suferite de Romania in anul 2013, 219 milioane de euro, se refera la banii din Fondul social european, din care este finantat in primul rand Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar si Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA).

Alte corectii s-au aplicat la proiectele finantate din: Fondul european de garantare agricola (FEGA) – 28 de milioane de euro, Fondul de coeziune – 21 de milioane de euro, Fondul de dezvoltare rurala – 17 milioane de euro.

In anul 2013, Romania a absorbit fonduri europene de peste 5,5 miliarde de euro, dar a contribuit la bugetul UE cu 1,5 miliarde de euro, rezultand un sold pozitiv de 4 miliarde de euro, potrivit Programului de convergenta al Guvernului.

Raportat la acest sold, corectiile financiare reprezinta circa 7,1%.

In anul 2012, Romania a suferit corectii financiare de 139 milioane de euro. Dar si absorbtia de bani europeni a fost mai redusa: tara a tras atunci 3,4 miliarde de euro si a contribuit la bugetul UE cu 1,3 miliarde de euro, rezultand un sold pozitiv de 2,1 miliarde de euro. Raportat la acest sold, in anul 2012, corectiile financiare asupra Romaniei au fost de 6,6%.

Evolutia corectiilor financiare asupra Romaniei inregistreaza o crestere in ultimii 3 ani, avand in vedere ca in 2011 nivelul a fost de 53 de milioane de euro, insa si absorbtia fondurilor europene era mult mai redusa atunci.

• Romania – “lanterna rosie” a absorbtiei “prinde podiumul” corectiilor financiare

documente

Raportul CE privind protejarea intereselor financiare ale UE pe anul 2013

(18 Iul 2014) PDF, 462KB

Daca in Romania corectiile financiare au crescut de la un an la altul, in Uniunea Europeana nivelul este in scadere in anul 2013 fata de anul 2012.

In total, in toate cele 28 de tari ale UE in anul 2013 s-au inregistrat corectii financiare de 2,4 miliarde de euro, iar in anul 2012, de 3,7 miliarde de euro.

In anul 2013, cele mai mari corectii financiare au primit Spania – 717 milioane de euro, Italia – 382 de milioane de euro si Romania – 285 de milioane de euro.

In schimb, Comisia Europeana a atras Romaniei atentia ca este ultima tara din UE la absorbtia procentuala a fondurilor europene in perioada 2007-2013. “Romania are inca cea mai slaba absorbtie de fonduri europene din UE”, cu o rata a cererilor de ramursare de la Bruxelles de 35%, la fondurile structurale si de coeziune, la finele lunii ianuarie 2014, avertiza stafful CE, in Recomandarile specifice de tara prezentate in 2 iunie 2014.

Corectiile financiare prezentate in acest raport sunt calculate in management impartit – Comisia Eropeana – state membre – si ar putea fi modificate dupa auditul Curtii de Conturi a Uniunii Europene.

Banii din corectiile financiare suferite nu sunt neaparat pierduti de Romania, ci retinuti din urmatoarele solicitari de fonduri europene de la CE si realocati ulterior tot tarii. Corectiile cresc insa riscul dezangajarii banilor europeni, fondurile ramase neabsorbite (inclusiv corectiile acumulate) fiind retrase de Comisia Europeana la finalul anului 2015.

Ministerul Fondurilor Europene descrie mecanismul corectiilor la un nivel schematic astfel: contravaloarea corectiilor nu este achitata / returnata Comisiei, ci suma este retinuta, etapizat, din valoarea declaratiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene de catre Romania. In cazul unui program pentru care se aplica de exemplu, corectii de 20%, Romania solicita Comisiei rambursarea unor sume diminuate cu 20% fata de valoarea platilor efectuate catre beneficiari.

“Banii acestia n-o sa-i pierdem, pot fi reorientati spre alte programe operationale sau spre alte axe. Singura problema este ca trebuie sa iei de la capat procesul de depunere de proiecte, de evaluare, contractare si implementare, iar timpul care iti mai ramane pentru implementare este mai scurt. Si atunci, exista riscul sa nu mai ai timp sa contractezi si sa implementezi diferitele proiecte. Exista riscul de pierdere de fonduri la finalul intervalului de programare, care va fi decembrie 2015”, a declarat, pentru HotNews.ro, in noiembrie 2013, fostul comisar european Leonard Orban, fost ministru al afacerilor europene.

Tot anul tecut, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, estima la peste 1 miliarde de euro volumul corectiilor financiare pe care Romania trebuie sa-l suporte pentru nereguli din perioada 2008-2011.

• Romania, printre tarile care au raportat cele mai multe fraude

Dintre neregulile constatate in absorbtia fondurilor europene, Romania a raportat in anul 2013 un total de 109 nereguli de natura frauduloasa: 60 la agricultura, 23 la politica de coeziune si 26 la cele de preaderare. Sumele implicate in fraudele raportate de Romania se ridica la 36,5 milioane de euro. Cele mai mari sume implicate in nereguli frauduloase sunt la politica de coeziune – circa 23 de milioane de euro.

Romania se situeaza astfel pe locul al doilea in UE, la numarul neregulilor de natura frauduloasa raportate. Pe primul loc este Italia – 302, pe locul al treilea este Bulgaria – 97 si Polonia – 91.

“In 2013, doar un singur stat membru, Irlanda, nu si-a calsificat vreo neregula ca fiind frauduloasa. Detectia continua sa varieze in randul statelor membre. Statele membre care au detectat si raportat cel mai mare numar de nereguli frauduloase sunt: Italia, Romania, Bulgaria, Polonia, Danemarca si Grecia (intre 302 si 55). In termeni de sume implicate, cele mai mari cifre au fost raportate de Italia, Polonia, Romania, Grecia si Germania (intre 68 si 24 milioane euro)”, se arata in raportul Comisiei Europene.

Comisia subliniaza ca aceste cifre nu evidentiaza nivelul fraudei din statele membre, ci arata activitatea tarilor in combaterea fraudei asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene.