ULTIMILE STIRI
- CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale Citeşte întreaga ştire: CCR decide dacă Parlamentul va stabili data alegerilor locale
- Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital Citeşte întreaga ştire: Fațada sanatoriului Marila din Oravița s-a prăbușit. Pacienții, mutați la un alt spital
- Maria Liliana Oșca
- Filmari cu soprana Anda Louise Bogza
- Ani de Liceu
- Povesti de Succes – Sezon nou
Noul Cod Fiscal – modificari in impozitarea imobiliara a terenurilor intravilane
Este vorba de modificarile in impozitarea proprietatilor imobiliare. Impozitele pe terenuri si constructii vor fi modificate fundamental, atat ca structurare cat si ca valoare a impozitelor. Ar fi bine sa urmarim si acest proces.
Proiectul noului Cod Fiscal a aparut timp de cateva ore pe site-ul Ministerului Finantelor dupa care a fost retras pentru a fi discutat in Guvern. Mie unul mi-e greu sa cred ca publicarea acestuia s-a facut fara stiinta primului-ministru, a fost doar o “testare a apelor” pentru a urmari reactia publicului. Reactie care a fost aproape inexistenta.
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-07-12-17659737-0-proiectul-noului-cod-fiscal-varianta-actualizata-data-11-iulie-2014.pdf
Necesitatea unei noi abordari in impozitarea imobiliara in Romania nu este o noutate. Paradoxal, zonele rurale sunt impozitate mult mai mult decat cele urbane- comparat cu valoarea de piata a bunurilor. In acest moment impozitarea se face pe baza unor grile valorice care sunt mult subevaluate in zonele urbane. In modul de impozitare actual exista o profunda inechitate intre impozitarea proprietatilor imobiliare din zonele rurale si din cele urbane:
Ar trebui sa intelegem cum functioneaza impozitarea terenurilor intravilane in Romania. Teritoriul national este impartit in 6 zone de terenuri intravilane (0-5) in functie de rangul localitatilor:
a) rangul 0 – Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana;
b) rangul I – municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european;
c) rangul II – municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;
d) rangul III – orase;
e) rangul IV – sate resedinta de comune;
f) rangul V – sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.
In cadrul fiecarei localitati in functie de situarea central-periferic exista zone A-D (A este zona ultra-centrala si D este periferia). Impartirea pe zone in cadrul localitatii se face prin hotarare a consiliului local.
Fiecare din aceste zone au o grila de impozitare separata:
Codul Fiscal 2014
Zona in cadrul localitatii Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localitati
– lei/ha –
0 I II III IV V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
B 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
D 3.832 1.821 1.519 1.060 300 153
Propunerea de Cod Fiscal 2015:
Zona in cadrul localitatii Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localitati
– lei/ha –
0 I II III IV V
A 83.000 43.000 30.300 19.700 980 720
B 68.800 32.500 21.100 13.400 790 540
C 52.000 22.300 13.400 6.400 590 360
D 36.000 10.600 7.100 3.700 390 180
Putem calcula astfel si cresterile procentuale de impozite dupa cum urmeaza:
Zona in cadrul localitatii Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localitati
– lei/ha –
0 I II III IV V
A 931% 580% 466% 349% 128% 117%
B 928% 580% 465% 349% 129% 117%
C 928% 582% 466% 351% 128% 117%
D 939% 582% 467% 349% 130% 117%
O prima remarca este aceea ca zonele A-D (central-periferie) sunt oarecum irelevante din punct de vedere al procentului de crestere al impozitarii. Diferentele apar doar in functie de rangul localitatii (capitala, municipii, orase, sate).
Bucurestenii au parte de cea mai mare crestere de impozite- de aproape 10 ori. Insa trebuie vazut daca aceasta crestere este justificata sau nu in conditiile impozitarii actuale. Impozitul actual este de 0.9 RON/mp in zonele ultra-centrale (zona A), iar valoarea terenului este de 4000 RON/mp. Asadar un grad de impozitare actual de 0.0225%, foarte mic. O crestere de 10 ori a acestui impozit il aduce la 0.225%- inca acceptabil din punct de vedere al normelor europene. Acest argument este similar in zonele celelalte ale Bucurestiului. Chiar daca cresterea pare brutala, este doar o revenire la normalitate.
In zonele rurale (in resedintele de comuna si in sate) cresterea nu este foarte mare- in jur de 20% (30% in resedintele de comuna si 17% in sate). Aceasta crestere mult mai mica este justificata prin inechitatea deja existenta in impozitare. Impozitarea rurala se face deja la un nivel de 0.25-0.30% din valoarea de piata a terenurilor.
Problemele din grila de impozitare propusa de Guvern apar insa la orasele altele decat Bucurestiul. Acolo apare un nivel de impozitare care se apropie de 0.45-0.50% (raportat la valoarea de piata), mult mai mare in comparatie cu nivelurile din Bucuresti sau din zonele rurale. Asadar cei mai afectati de modificarile propuse de impozitele noi pe terenurile intravilane vor fi clasa medie din zonele urbane altele decat Bucurestiul. Probabil un calcul sociologic al Guvernului a relevat deja faptul ca acestia sunt cei mai putin succeptibili la greva fiscala sau revolte legate de noile niveluri de impozitare.
Ca o concluzie, noile niveluri de impozitare propuse de Guvern reduc inechitatile din impozitare existente in prezent- insa creeaza o bresa periculoasa intre Bucuresti+zonele rurale si zonele urbane altele decat Bucurestiul, acestea din urma suferind o crestere a impozitarii care este deja la limita suportabilitatii. In conditiile unor orase care deja au probleme sociale majore (emigratie, reduceri de capacitati industriale etc) aceasta este inca o problema suplimentara si ar trebui abordata in consultarile societatii civile cu reprezentantii guvernului.
Comenteaza pe Jeopardy.
