Andreea Paul apreciaza ca Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii – TTIP este “o miza mondiala majora ignorata de guvern si (aproape) necunoscuta de cetateni”, desi are un “potential impact major inclusiv asupra Romaniei si a cetatenilor ei”. Ea atrage atentia ca “in mod regretabil, niciun roman nu conduce vreunul dintre cele 31 de grupuri de lucru create la nivelul Comisiei Europene pentru negocierea TTIP. Propun cinci masuri urgente pentru iesirea Romaniei din pasivitate si racordarea ei la aceste tratative cruciale pentru viitoarea configuratie transatlantica.”

Masurile propuse de prim-vicepresedintele PNL, pentru ca Romania “sa iasa din pasivitate si sa-si dezvolte capacitatea de negociere in cadrul noului tratat”:

• Realizarea urgenta a unui studiu privind impactul TTIP asupra economiei romanesti.
• Cooperarea directa a Ministerului Economiei cu Ministerul Afacerilor Externe pentru definirea strategiei de participare a Romaniei la negocierile UE-SUA.
• Formularea pozitiei Romaniei cu privire la noile reglementari privind liberalizarea celor doua piete ale achizitiilor publice (cea americana si cea a Uniunii Europene) pentru companiile europene, respectiv americane. Masuri pentru deschiderea pietei romanesti a achizitiilor publice prin crearea unei practici care sa tina cont de prevederile AAP – Acordul privind achizitiile publice al Organizatiei Mondiale a Comertului, in armonie cu TTIP.
• Promovarea in cadrul negocierilor a avantajelor comparative si competitive ale economiei romanesti, asa cum reies ele din Strategia Nationala de Export, cu accentul pus pe urmatoarele grupe de produse: autovehicule si componente auto, masini si echipamente electrice, produse chimice, cereale, gaze petroliere, mobila si produse din lemn, aluminiu etc.
• Formularea strategiei pentru atragerea de Investitii Straine Directe, acestea suferind scaderi substantiale in ultimii ani. Definirea pozitiei Romaniei in problema ISDS (Investor-to-State-Dispute-Settlement/Rezolvarea disputelor Investitor-Stat) din TTIP, avand in vedere “istoria” tarii noastre legata de contracte mai mult sau mai putin avantajoase incheiate cu companii straine (de ex. Bechtel) sau privatizari (Rompetrol, OMV Petrom). La nivelul Parlamentului European exista rezerve serioase cu privire la unele capitole ale TTIP, precum ISDS, reglementarea serviciilor publice sau proprietatea intelectuala, in care abordarile americane difera substantial de cele europene.