“Banca Centrala Europeana s-a angajat sa cumpere pe piata secundara incepand cu 9 martie obligatiuni denominate in euro emise de entitati din sectorul public. Cererea pentru acest tip de active financiare crescand, preturile lor vor creste iar randamentele vor scadea. Tranzactiile desfasurandu-se pe piata secundara implica faptul ca cele 60 de miliarde euro cheltuite de BCE lunar nu vor ajunge la emitentii obligatiunilor ci la cei care le detin in momentul respectiv (in general banci comerciale, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc.). Acestia vor folosi sumele respective pentru a aduce in portofoliu alte active financiare precum actiunile si obligatiunile corporatiilor, fiind astfel de asteptat ca si preturile acestora sa urce. Cresterea numarului de tranzactii sporeste increderea jucatorilor in piata si face sa dispara discountul pentru ilichiditatea activelor”, a explicat pentru HotNews.ro Camil Apostol.

La randul lui, Radu Craciun, crede ca decizia BCE va avea in principal un impact pe doua directii: pe de o parte cresterea pretului activelor financiare precum obligatiunile (deci scaderea dobanzilor) sau actiunile, pe de alta parte, deprecierea euro in primul rand fata de dolar. “Din pacate, nu poate fi certa translatarea acestor injectii de lichiditate si in activitate de creditare in zona euro care este de fapt principalul obeiectiv al aceastei strategii. Reluarea creditarii depinde de mai multi factori, increderea fiind unul dintre cei mai importanti. Gestul BCE vine cu o anumita intarziere explicata mai ales prin impotrivirea Germaniei la astfel de politici neortodoxe. A fost nevoie ca inflatia sa ajunga in teritoriul negativ pentru ca o astfel de decizie sa fie considerata in sfarsit acceptabila si in Europa. S.U.A s-au miscat mult mai repede beneficiind de avantajul unui singur centru de decizie”, mai spune Craciun.

Si economistul sef al Piraeus spune ca masura BCE are o oarecare intarziere. “E greu de spus daca aceasta masura vine la timp sau nu. O senzatie de intarziere este data de timpul indelungat dedicat discutiilor in contradictoriu dintre partizanii quantitative easing (in principal reprezentantii in BCE ai unor tari cu politici fiscale mai laxe) si oponentii acesteia (din care cea mai puternica voce a avut-o Germania). Cred totusi ca este un avantaj faptul ca BCE lanseaza aceasta operatiune dupa ce Federal Reserve a incheiat ciclul de relaxare a politicii monetare”, spune Apostol.

Amandoi economistii spun ca decizia BCE va duce la o ieftinire a monedei unice in fata celei americane. “Bineinteles un asemenea program are un efect puternic asupra ratelor de schimb, moneda in care se fac achizitiile (in cazul nostru euro) se va deprecia. Consideram, alaturi de multi altii, ca deja acest efect se regaseste deja in ratele de schimb disponibile pe piata si nu mai asteptam deprecieri semnificative ale euro fata de celelalte valute majore, desi din inertie o usoara scadere mai e posibila. Evolutia cursului EURUSD pana la finele anului nu va depinde doar de actiunile BCE ci si de momentul in care Federal Reserve va incepe cresterea ratelor de dobanda si de ritmul in care o va face. In momentul de fata banca centrala a SUA a anuntat doar ca isi va gandi la fiecare sedinta eventualele schimbari fara a le incadra intr-un plan batut in cuie. Dar cum spuneam nu ma mai astept la scaderi importante ale monedei unice europene fata de dolar”, crede Camil Apostol.

Cat priveste impactul asupra economiei romanesti a deciziei BCE, acesta s-ar putea traduce prin scaderea dobanzilor la lei, crede Radu Craciun. “Masura BCR va actiona prin ricoseu si asupra obligatiunilor romanesti. Plusul de lichiditate si dobanzile general scazute, pe alocuri chiar negative, din Europa ii vor face pe investitori sa vaneze orice randament pozitiv crescand apetitul si pentru obligatiunile romanesti. Deci statul roman va reusi cel putin in 2015 si o parte din 2016 sa se finanteze ieftin atat in euro cat si in lei. Din acelasi motiv e posibil ca si bursa sa beneficieze de pe urma lichiditatilor mai ales ca actiunile firmelor romanesti de utilitati, prin dividendul stabil si generos pe care il ofera, pot fi asimilate investitiilor in obligatiuni cu randament ridicat. Acest apetit pentru activele denominate in lei va face ca presiunile in directia aprecierii leului sa continue, presiune care ar putea fi contracarata de BNR prin scaderea in continuare a dobanzii de politica monetara. In final, o astfel de decizie ar contribui la continuarea scaderii dobanzilor comerciale in lei”, explica Craciun.

“Banca Centrala Europeana urmareste o crestere a inflatiei in zona euro pana in apropierea nivelului de 2.0%. Iesirea din zona valorilor mici ale inflatiei ar trebui sa duca la o crestere a cererii. Cum zona euro este principalul nostru partener comercial este de sperat ca exporturile romanesti in regiune sa creasca”, conchide si Camil Apostol.