Propunerea legislativa pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor are ca semnatari mai multi senatori, printre care Ioan Chelaru, Gabriela Cretu, Georgica Severin si Mihai Fifor (PSD), Sebastian Grapa, Octavian Motoc, Tudor Barbu ( PNL), Constantin Popa, Octavian Bumbu si Ciprian Rogojan (UNPR), Cristiana Anghel, Eugen Durbaca, Mihai Nita si Ilie Nastase (PC) si Laszlo Attila, Pataki Csaba si Verestoy Attila (UDMR).

Prin initiativa legislativa se prevede ca “dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care partea a uzat de toate caile de atac prevazute de lege impotriva hotararii ce se pretinde a constitui eroare judiciara”.



Potrivit legii in vigoare, dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecarii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.

Initiativa mai propune ca, dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in urma unei hotarari irevocabile, “statul se va indrepta de indata cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”.

Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stipuleaza, in prezent, ca, dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea credinta sau grava ne glijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

Prin proiect se mai propune ca termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate aceste cazuri sa fie majorat de la un an la zece ani.

In expunerea de motive, initiatorii mentioneaza a adresat o interpelare Ministerului Finantelor Publice, prin care se cerea o lista a persoanelor si a institutiilor responsabile de condamnarea Romaniei de catre CEDO in perioada 1990-2014, precum si cuantumul despagubirilor platite de minister in numele statului. In urma acestei solicitari, Ministerul de Finante a raspuns ca, tinand cont de prevederile legale si de raspunsul institutiilor implicate in solutionarea cauzelor pe plan intern, nu a initiat, pana in prezent, nicio actiune in regres.

De asemenea, ministerul subliniaza ca nu a fost sesizat de CSM pentru promovarea unei actiuni in regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului.

Valoarea despagubirilor platite de Ministerul Finantelor Publice in numele statului este de peste 194 de milioane de lei pentru perioada 1 ianuarie 1998-17 aprilie 2014, potrivit institutiei.

Potrivit Ministrului de Finante, in ceea ce priveste aplicarea actiunii in regres trebuie sa fie facuta “o interpretare istorico-teleologica” a legislatiei nationale.

Initiativa legislativa urmeaza sa fie dezbatura de Senat in calitate de prima Camera sesizata.