Miercuri 25 februarie, U.S. Securities and Exchange Commission (SEC) a comunicat ca gigantul financiar Morgan Stanley trebuie sa plateasca statului american 2,6 miliarde de dolari. Compromisul vine dupa cativa ani de proces cu Ministerul Justitiei din SUA. Banca este acuzata de participare la creditari imobiliare cu garantii indoielnice si care ar fi contribuit la declansarea crizei financiare din 2008.

Morgan Stanley ar fi musamalizat volatilitatea creditelor cu buletinul, prin care s-au achizitionat obiecte imobiliare, pe care creditorii nu le-au mai putut ulterior plati. In vara anului trecut, banca din SUA a platit deja o amenda de 275 de milioane de dolari, dupa ce, in februarie 2014, platise finantatorilor imobiliari Fannie Mae si Freddie Mac o compensatie de 1,25 miliarde de dolari.

Legat de acelasi tip de implicare in creditele ipotecare „putrede“ dinaintea crizei, e trasa la raspundere si Goldman Sachs, in august anul trecut. Banca de investitii trebuie sa-si rascumpere certificate in valoare de 3,15 miliarde de dolari pe care le-a „bagat pe gat“ finantatorilor de stat Fannie Mae si Freddie Mac intre anii 2005-2007. Paguba efectiva este insa mai mica, de 1,2 miliarde de dolari, reprezentand diferenta intre fosta valoare de vanzare si cea actuala de piata.

Un mizilic, am spune, daca luam in considerare cea mai mare plata compensatorie care s-a convenit vreodata, int-un proces civil intre o companie privata si Administratia de la Washington. Este vorba de cei cca 17 miliarde de dolari pe care Bank of America a trebuit sa-i plateasca pentru manipularea acelorasi credite ipotecare buclucase, ale anilor anteriori crizei din 2008.

Federal Housing Finance Agency (FHFA) a dat in judecata, in 2011, 18 banci care au vandut finantatorilor imobiliari de stat certificate bancare asigurate prin credite ipotecare. Invinuirea consta in faptul ca bancile ar fi ascuns cat de critice erau aceste credite, fapt confirmat prin devalorizarea lor masiva, in timpul crizei financiare. Astfel, Fannie Mae si Freddie Mac au trebuit sa fie salvate cu miliarde de dolari din bani publici.

Insa manevrele imobiliaro-bancare nu sunt un apanaj exclusiv al bancilor de peste ocean. In luna ianuarie a acestui an, Royal Bank of Scotland (RBS), a intrat si ea in turbulenta creditelor imobiliare putrede. Incepand cu anul de gratie 2008, banca a intrat pe trambulina minusurilor. Momentan statul britanic este actionarul sau principal, cu 4/5 din actiuni, care l-au costat 45,5 miliarde de lire sterline. In urma proceselor derulate pana acum, RBS ar putea fi pusa la plata a 5 miliarde de lire (6,4 miliarde de euro), dupa cum a relatat vinerea trecuta presa britanica. In noiembrie, RBS a platit 400 de milioane de lire sterline amenda pentru manipulari pe piata de devize.

In decembrie 2014, Commerzbank-ul german afla ca va trebui sa plateasca 800 de milioane de euro amenda in SUA. Aici nu mai e vorba de „contributie la criza“, ci de incalcarea embargoului impus de SUA in tranzactiile cu Iranul, Sudanul si Myanmar, de spalare de bani si alte afaceri considerate ilegale de fiscul american.

In noiembrie 2014, in urma scandalului legat de manipularile cursurilor la devize, cinci banci importante au fost amendate in Marea Britanie, Elvetia si Statele Unite. Citigroup, HSBC, JPMorgan, Royal Bank of Scotland (RBS) si UBS urmeaza sa plateasca in total 207 miliarde de euro autoritatilor fiscale din cele trei tari.

Nici Deutsche Bank nu a scapat basma curata in scandalul devizelor. Desi inca nu s-a stabilit cuantumul compensatiei, Deutsche Bank si-ar fi majorat rezervele pentru procese deschise, la trei miliarde de euro. In plus, banca germana e inca in negocieri cu diverse autoritati fiscale, pe tema manipularii dobanzilor de referinta, gen Libor. Deutsche Bank a primit o amenda de 640. 000 de euro si in Coreea de Sud, legata de plasarea unor pachete de actiuni la bursa din Seoul.

N-au scapat nici banca elvetiana UBS -acuzata de autoritatile franceze de evaziune fiscala si spalare de bani-, nici HSBC, amendata in SUA cu 550 de milioane de dolari. Cu amenzi si despagubiri figureaza Barclays Bank (350 milioane de euro), ca si Credit Suisse, care a dat la pace cu FHFA pentru 885 milioane de dolari. Barclays sta in fata unei penalitati de 26 de milioane de lire sterline, iar Standard Chartered Bank baga mana in buzunar pentru un maruntis de 327 de milioane dolari.

Banca franceza BNP Paribas va plati prezumtiv 8-9 miliarde de dolari amenzi si despagubiri in SUA, iar JP Morgan Chase imbogateste statul american cu cca 2 miliarde de dolari. Gigantului bancar american i s-a reprosat ca a fost banca de casa a lui Bernard Madoff, care a construit un sistem „bulgare de zapada” pentru a-si escroca clientii. Pentru aceasta, Madoff a fost condamnat la 150 de ani de inchisoare.