Suma totala a titlurilor de stat cumparate din banii populatiei se ridica la 96,2 miliarde de lei.

“Daca ne uitam la cum au evoluat expunerile bancilor fata de stat ca procent din total active vedem o crestere spectaculoasa in ultimii ani de la 3% – 4% din bilant la 20% din bilant, cea mai mare pondere din Europa. Din punctul meu de vedere este cea mai mare constrangere in acest moment pentru cresterea datoriei publice. (…) Ne putem intreba, in ultima instanta, de unde sunt fondurile pe care bancile le mobilizeaza pentru a finanta bugetul. Cred ca raspunsul este legat de cine face economisire in economie. Daca ne uitam pe sectoare institutionale, o sa vedem ca, de fapt, sectorul care are un excedent, o capacitate neta de finantare, este sectorul gospodariilor populatiei, in mod evident. Celelalte doua sectoare, administratia publica si companiile au deficite. Ceea ce inseamna, practic, ca populatia este finantatorul ultim al bugetului, in contextul in care bancile locale, care sunt finantatorul direct, nu lucreaza cu bani proprii ci cu depozitele clientilor”, a explicat Ionut Dumitru in cadrul colocviului “Stabilitatea financiara – repere conceptuale si teme de actualitate’, organizat la Banca Nationala a Romaniei.

El a precizat ca, in urma unei analize referitoare la detinerile populatiei in institutiile financiare din Romania, a rezultat ca populatia este contributoare cu depozite bancare de aproape 130 de miliarde de lei, in sectorul asigurarilor de viata sunt rezerve tehnice de 5,9 miliarde de lei, in sectorul de fonduri de pensii populatia are 14,8 miliarde de lei, in administrarea activelor – 15 miliarde de lei si detineri directe de titluri de stat de 3,2 miliarde de lei. Astfel, prin intermediul institutiilor financiare, in special banci, si in functie de expunerea acestora pe titluri de stat, se ajunge la detineri de titluri de stat, indirect, de catre populatie de 93 de miliarde de lei la care se adauga cele 3,2 miliarde de lei detineri directe. “As spune ca populatia este finantatorul principal indirect al datoriei publice”, a explicat Dumitru.

In acest context, el sustine ca o crestere a datoriei publice, care a ajuns la 40% din PIB, de la 12 – 13% din PIB inainte de criza este limitata de capacitatea redusa a sistemului financiar din Romania de a absorbi aceasta datorie, avand in vedere ca, deja, expunerea bancilor pe titluri de stat este cea mai mare din Europa si a ajuns sa aiba o importanta sistemica pentru stabilitatea financiara din Romania.

“Orice crestere a datoriei publice de acum inainte este limitata de aceasta realitate a capacitatii de absorbtie destul de redusa a pietei financiare locale in conditiile in care expunerile sunt deja mari si sunt de natura sistemica. Daca ne uitam pe datoria publica locala, vedem ca suntem pe primul loc in Europa in ceea ce priveste expunerea bancilor, intr-un context in care alte institutii financiare in Romania au un stadiu incipient de dezvoltare si nu au dimensiunea critica necesara pentru a absorbi sume foarte mari de titluri de stat”, a explicat presedintele Consiliului Fiscal.

Presedintele Consiliului Fiscal a precizat ca nivelul prevazut in tratatul de la Maastricht (care stabileste criteriile nominale de aderare la zona euro), de 60% din PIB pentru datoria publica, nu reprezinta un reper pentru Romania, iar daca se ajunge acolo, Romania ar avea mari probleme.