Grossman Engineering a reusit sa incheie cu AFDJ Galati, in 2009, in urma unei licitatii deschise, un contract pe o durata de 36 luni, caruia i s-a adus un act aditional in 2012, pentru realizarea unor lucrari la Giurgiu, astfel incat, in total, aceasta firma urma sa incaseze 7.179.504,51 lei (exclusiv TVA), conform unui document postat pe site-ul AFDJ Galati.

Potrivit conducerii AFDJ Galati, firma nu ar fi incasat pana acum decat aproximativ 60% din cauza unor probleme aparute pe parcurs si care au facut ca lucrarile de la Giurgiu sa nu mai poata fi terminate. Aceste lucrari au presupus initial, conform contractului, realizarea unui complex administrativ al cailor navigabile la Giurgiu prin construirea unei cladiri administrative si a unui atelier, precum si diverse amenajari hidrotehnice.

Ulterior insa, autoritatea de cai navigabile a trebuit sa aduca din motive tehnice modificari la planul initial in ceea ce priveste frontul de acostare al navelor, fiind necesare lucrari suplimentare.

Astfel, spun reprezentantii AFDJ Galati, s-a decis rezilierea contractului cu firma Grossman Engineering ca sa se poata incheia un altul nou, tot prin licitatie, ca sa se deruleze noile lucrari suplimentare, dar societatea s-a adresat Curtii de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie Bucuresti.

“In baza unei licitatii din 2009 Grossman Engineering Group a avut oferta cea mai buna si a castigat pentru lucrari de constructii un corp administrativ, atelier, platforme si lucrari hidrotehnice. Proiectul a suferit si el modificari, s-au schimbat solutii la lucrari hidrotehnice, au fost mai multi factori acolo… s-a tot intins si cu executia, iar la sfarsitul lunii aprilie 2013 am inchis santierul si i-am invitat pentru receptia la stadiul la care sunt lucrarile si restul de executat. Nu au venit, intr-adevar, nu au dat curs si la ora actuala noi suntem in litigiu, la arbitraj, cu ei. Din punctul nostru de vedere, am reziliat contractul. Ei nu-l considera reziliat”, a declarat telefonic directorul adjunct al AFDJ Galati, Dorian Dumitru.

De altfel, la capitolul observatii, din documentul AFDJ Galati, scrie ca “incepand cu de 30 aprilie 2013 Beneficiarul a inchis activitatea pe santier, Antreprenorul refuzand sa participe la inchiderea santierului si incepand cu data de 15 mai.2013, s-a demarat inventarierea si receptia cantitativa si calitativa a lucrarilor executate pana la data de 30 aprilie 2013”. “Desi a fost notificat in repetate randuri sa-si trimita reprezentant pe santier pentru efectuarea inventarierii comune a lucrarilor, Antreprenorul nu a dat curs invitatiei si, ca urmare, AFDJ Galati a transmis o notificare de reziliere a contractului. In 2014, AFDJ va organiza o procedura competitiva de atribuire conform recomandarii ANRMAP pentru lucrarile hidrotehnice, precum si restul lucrarilor de executat la Cladirea administrativa, Atelierul de intretinere si reparatii si Platforme”, se precizeaza in document.

Astfel, in momentul de fata, in documentul AFDJ Galati apare ca, la complexul de la Giurgiu, la cladirea administrativa lucrarile s-au realizat in proportie de 75%, la atelierul de intretinere si reparatii mijloace de semnalizare de 80%, la capitolul lucrari hidrotehnice de aparare maluri 0%, in timp ce in privinta cheiurilor de acostare si la cheul lateral nu exista mentiuni.

Potrivit lui Dorian Dumitru, lucrarile suplimentare necesare nu pot fi facute decat pe baza unei noi licitatii, iar pentru asta s-a decis rezilierea contractului cu firma Grossman Engineering, care s-a adresat la randul ei Curtii de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie Bucuresti.

In afara contractului cu Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Galati, firma Grossmann Engineering Group, administrata de Iulian Hertanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a mai avut contracte incheiate cu administratii din mai multe judete, intre care Suceava, Ialomita si Prahova.

Hertanu a controlat firma Grossmann Engineering Group pana in luna mai a anului trecut, cand a cedat aproape 60% din partile sociale.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti au facut, marti, 14 perchezitii, majoritatea in Bucuresti si Ploiesti, la sediile unor societati comerciale si la domiciliile unor persoane, de unde au ridicat zeci de saci cu documente contabile, juridice, precum si documente aferente proiectelor de canalizare in orasul Comarnic, in comuna Gorgota din judetul Prahova, dar si in alte localitati, toate atribuite SC Grossman Engineering Group, al carei administrator este Iulian Hertanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

In urma perchezitiilor, au fost dusi cu mandat la DNA Ploiesti Iulian Hertanu, cumnatul premierului Victor Ponta, oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Razvan Ciorba si Liviu Munteanu, precum si deputatii Sebastian Ghita si Vlad Cosma si presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma. Audierile de la DNA Ploiesti s-au incheiat dupa aproximativ 17 ore, respectiv in jurul orei 04.30, cand Iulian Hertanu, cumnatul premierului, a fost scos incatusat din sediul institutiei, fiind retinut de catre procurorii anticoruptie.

In acelasi dosar au mai fost retinuti oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, fost consilier judetean, Vladimir Razvan Ciorba si Liviu Munteanu, in timp ce deputatul Sebastian Ghita, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, si fiul sau, deputatul Vlad Cosma, au fost pusi sub control judiciar.

Cumnatul premierului Ponta, Iulian Hertanu, este acuzat ca a obtinut fraudulos contractul pentru extinderea canalizarii la Comarnic, iar Sebastian Ghita, Vlad si Mircea Cosma sunt acuzati ca ar fi facut presiuni la SC Hidro Prahova pentru a-i atribui acest contract firmei lui Hertanu.

Conform anchetatorilor, in perioada 2011- 2015, Hertanu, administrator de drept si, incepand cu data de 25 aprilie 2014, administrator de fapt al S.C. Grossmann Engineering Group S.R.L., respectiv angajat al S.C. CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroesti, Vladimir Ciorba si Mihai Marian Coman au constituit un grup infractional pentru a-si adjudeca fraudulos un contract de lucrari finantat preponderent din fonduri europene.

Ei sunt acuzati ca si-au insusit ilegal importante sume de bani, prin schimbarea destinatiei fondurilor obtinute prin proiectul cu finantare europeana si prin sustragerea de la plata contributiilor datorate catre stat, prin evidentierea unor cheltuieli nereale sau operatiuni fictive in documentele societatilor pe care le-au controlat.