“Tuturor ne este clar: daca eforturile actuale nu vor avea succes, atunci conflictul (din Ucraina, n.r.) va intra in urmatoarea faza militara”, a declarat Steinmeier dupa reuniunea ministrilor de externe de la Bruxelles, citat de SueddeutscheZeitung. Diplomatii au decis, ieri, extinderea sanctiunilor aplicate Rusiei, dar si amanarea aplicarii lorin asteptarea negocierilor de la Minsk.

Ministrul german de externe a mai spus si ca, in cazul esecului la Minsk, “sigur se va discuta si in Europa despre livrari de arme (catre Ucraina, n.r.)”. La reuniunea CAGRE de la Bruxelles, ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius, a declarat deschis ca tara sa sustine ideea inarmarii Ucrainei. El a subliniat ca Europa ar trebui sa sprijine Kievul nu numai politic si economic, ci si militar, adaugand ca nu se gandeste la trimiterea de trupe, ci la livrari de arme defensive.

State precum Germania si Austria sunt rezervate fata de acest scenariu si afirma ca Ucraina ar putea ajunge scena unui razboi prin interpusi intre Rusia si Occident. Cancelarul german Angela Merkel a exprimat aceste rezerve intr-o vizita la Washington. Sefa executivului german s-a deplasat apoi la Ottawa pentru o intrevedere cu premierul Stephen Harper. In conferinta de presa comuna, Harper a declarat, in acelasi ton cu presedintele american, ca “situatia din Ucraina este periculoasa din cauza agresiunii continue a Rusiei. Nu vom accepta ocuparea ilegala a teritoriului ucrainean”, relateaza Die Zeit.

Pre-negocierile au loc la Berlin

Intre timp, diplomati germani, francezi, rusi si ucraineni negociaza intens, in capitala Germaniei, un document care sa reprezinte baza de discutie la Minsk. Fara un acord intre echipele de negociatori e putin probabil ca reuniunea din Belarus sa mai aiba loc, apreciaza Spiegel. Scopul lucrarilor este gasirea unei linii de compromis acceptabila pentru toate partile.

Despre aceste lucrari, care se desfasoara in totala izolare, ministrul Steinmeier a spus la Bruxelles ca spera ca “punctele deschise sa poata fi clarificate pentru a avea sanse de succes la Minsk”. Purtatorul de cuvant al diplomatiei germane a adaugat ca “telul nostru este obtinerea unui armistitiu care,apoi, sa ne dea o fereastra de negociere a unei solutii politice pe termen lung”.

Care sunt punctele sensibile?

In negocierile de saptamana trecuta, liderii europeni au declarat ca se porneste de la precedentul acord semnat la Minsk. Plecand de la aceasta premisa, postul N24identifica trei puncte ce pot reprezenta dificultati in negociere.

1. Linia de armistitiu

Acordul de la Minsk, din 2014, trasa o linie de demarcatie intre teritoriul controlat de Kiev si cel controlat de separatisti. Intre timp, pentru ca nimeni nu a respectat documentul, separatistii au castigat circa 1.500 km patrati de teritoriu catre vest. Stabilirea liniei este importanta pentru instalarea unei zone tampon, fara armament greu, si stoparea luptelor. Compromisul va fi insa greu de obtinut. Petro Poroshenko nu vrea sa para ca a pierdut teritoriul tarii sale, iar separatistii nu vor sa cedeze castigul militar.

2. Autonomia

In precedentul acord era prevazuta autonomie extinsa pentru estul Ucrainei. Nu e clar nici pana azi insa daca asta inseamna tot estul (si ce inseamna est, de fapt) sau doar teritoriul controlat de separatisti, adica circa jumatate din regiunile administrative Donetk si Lugansk. Reforma constitutionala, promisa de presedintele Petro Poroshenko, nu a fost efectuata. Legat de chestiunea autonomiei se mai pune si problema alegerilor in est. Referendumurile si alegerile organizate de separatisti nu sunt recunoscute de Kiev.

3. Frontiera cu Rusia

Pentru Occident, dar si pentru Kiev, monitorizarea frontierei ruso-ucrainene este un punct important pentru a impiedica livrarea continua de armament din Rusia catre separatisti. Propunerea initiala a fost o misiune de monitorizare a OSCE, dar Moscova a respins ideea amplasarii de experti in securitate occidentali la frontiera sa. In schimb, Vladimir Putin a vehiculat o misiune de Casti Albastre ONU, formata insa in majoritate din soldati rusi. Asta e inacceptabil pentru Vest. Fara o modalitate de securizare a frontierei ruso-ucrainene, un acord de pace e, practic, inutil. Iar o misiune de monitorizare eficienta ar insemna, din partea Rusiei, sa accepte sa nu mai sprijine separatistii cu arme.