Ce a obtinut Guvernul de la FMI si CE – reducerea bufferului cu peste 2 miliarde de euro

Guvernul a obtinut deja de la FMI si Comisia Europeana permisiunea de a plati din rezerva valutara aflata la dispozitia sa din datoriile Romaniei acumulate in anii trecuti, din imprumuturile d epe pietele internationale, a mentionat Darius Valcv.

Potrivit acestuia, in anul 2014, bufferul Romaniei ajunsese la 7 miliarde de euro, dar in prezent a scazut la 5,3 miliarde de euro. Guvernul a obtinut permisiunea sa reduca acest buffer pana la 3 miliarde de euro, pana la sfaristul anului 2015.

Astfel, pana la jumatatea anului 2015, Romania are de platit datorii din imprumuturile de pe pietele financiare externe de circa 1,8 miliarde de euro, acumulate din 2009, 2010, 2011, a precizat Valcov.

Bufferul de 7 miliarde de euro asigura Romaniei functionarea pe 6 luni, in cazul in care nu se putea imprumuta de pe pietele internationale, in prezent aceasta perioada de siguranta scazand la 4 luni, pentru ca, dupa diminuarea pana la 3 miliarde de euro a bufferului, perioada sa scada la 3 luni.

De ce pleaca FMI si CE acasa fara scrisoare de intentie si memorandum

In schimb, Guvernul a trimis acasa FMI si CE fara scrisoare de intentie, respectiv memorandum de intelegere, pentru ca nu a fost de acord cu doua conditii puse de institutiile suprastatale: respectarea calendarului de liberalizare a pretului la gaze pentru consumatorii casnici si restructrarea masiva a Complexului Energetic Hunedoara si a Comlexului Energetic Oltenia.

• “In ceea ce priveste insa discutiile din aceasta vizita, au ramas pe agenda doua puncte asupra carora nu avem un acord privind masurile de luat imediat in perioada urmatoare”, a spus premierul Ponta, intr-o conferinta de presa.

El a sustinut ca Guvernul refuza sa lase pretul gazelor pentru consumatorii casnici ci centralele termice pentru asigurarea serviciului de incalzire pentru populatie sa creasca de la 53,3 lei pe MWh la 62 de lei.

“In primul rand continuarea agendei de liberalizare a pretului la gaze – liberalizarea pretului la gaze inseamna cresterea pretului la gaze, ca sa vorbim pe intelesul tuturor-, in ceea ce priveste toti consumatorii industriali si non-casnici. Romania deja de la 1 ianuarie nu mai are o piata reglementata, toata lumea este intr-o competitie corecta. Au ramas inca in piata reglementata consumatorii casnici, aici insemnand gospodarii, dar insemnand si CET-urile si sistemele de termoficare care folosesc gaz. Solicitarea delegatiei Comisiei Europene, Fondului Monetar International se referea la o crestere de la 1 aprilie destul de abrupta, de la 53,3 lei/ megawatt la 62 de lei, o crestere pe care noi o consideram nesustenabila si anume, trebuie ca populatia sa poata sa plateasca si CET-urile sa poata sa sustina aceasta crestere. Altfel, nu facem altceva decat sa inchidem sau sa acumulam datorii din nou la CET-uri si eventual sa facem factura, pentru anul viitor, e adevarat, pur si simplu imposibil de achitat de catre oameni, ceea ce inseamna iarasi acumularea de datorii, motiv pentru care am discutat si astazi si am spus ca pana la intalnirea din aprilie vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, un calendar realist care sa tina cont de ceea ce e cu adevarat, nu de calcule pe hartie, care sigur sunt calcule mecanice si de multe ori in realitate produc efecte negative”, a spus Ponta.

• “Al doilea punct asupra caruia nu ne-am inteles si sper sa ne intelegem, dar in interesul Romaniei, se refera la viitorul industriei producatoare de energie pe baza de carbune. Mai concret, la cele doua companii pe care le mai avem, Compania Nationala Hunedoara si Compania Oltenia”, a a adaugat Ponta.

El a sustinut ca “solicitarea celor de la Comisia Europeana, FMI, Banca Mondiala era a unor restructurari masive si radicale” a celor doua complexuri energetice.

Ponta a afirmat ca restructurarea ceruta de FMI si CE ar conduce la disparitia sistemului energetic pe baza de carbune.

“Din punctul nostru de vedere, nu salveaza industria producatoare de energie pe carbune si locurile de munca, ci practic, ii trimit intr-o spirala care in termen de cativa ani va duce la reducerea semnificativa a acestui sector in Romania. Din acest punct de vedere, ca prim-ministru, ministrul de finante, ministrul energiei, am spus foarte clar ca suntem de acord cu masuri de eficientizare, dar nu suntem de acord si nu vom accepta masuri prin care acest sector esential pentru siguranta noastra energetica, pentru siguranta sistemului energetic si pentru dezvoltarea economica si sociala a unor regiuni – Hunedoara, Gorjul in special, dar si tot ceea ce tine adiacent – nu suntem de acord sa luam masuri care sa duca, repet, pe termen mediu si lung, practic, la disparitia acestei industrii. S-au facut si se fac investitii importante pentru respectarea conditiilor de mediu, suntem de acord sa luam toate masurile de eficientizare, dar in conditiile pe care noi le consideram de natura sa asigure pentru urmatorii 10, 15, 20 de ani existenta industriei de producere a energiei electrice pe baza de carbune, a locurilor de munca si a echilibrului social in acele zone”, a afirmat Victor Ponta.

In aceste conditii, autoritatile romane sustin ca nu au nevoie de transa de 2 miliarde de euro care ar fi fost pusa la dispozitia Romaniei.

“Noi nu avem nevoie sa tragem transe FMI si CE. Nu este o premisa, ci o realitate de la care se pleaca. Noi in ianuarie avem 3,5 miliarde de euro excedent bugetar, 5,3 miliarde de euro in buffer si mai avem nevoie de 2 miliarde?!”, a declarat, pentru HotNews, ministrul Finantelor, Darius Valcov.

Desi prezentul acord cu FMI s-a impotmolit, premierul Victor Ponta sustine ca isi doreste in continuare ca, dupa finalizarea acestui acord, Romania sa incheie o noua intelegere cu FMI, dar pentru o linie de creditare flexibila, sistem de care beneficiaza in prezent Polonia.

“Tot timpul o sa-mi mentin parerea ca un acord flexibil, de tipul celui pe care il are Polonia, e un lucru foarte bun”, a spus Victor Ponta.

Pe de alta parte, pe 1 februarie, liderul deputatilor PNL, Ludovic Orban, a declarat ca sunt parlamentari PSD care vor vota o eventuala motiune de cenzura impotriva Guvernului Ponta.

La randul sau, liderul deputatilor fostului PDL, Tinel Gheorghe, a apreciat ca motiunea de cenzura a PNL ar putea fi introdusa la inceputul sau la mijlocul lunii aprilie, adica in preajma viitoarei vizite a FMI si CE in Romania, in actualul acord stand by.

Si in iunie 2014, Guvernul Ponta a trimis dlegatiile FMI si CE acasa fara un acord pentru o scrisoare de intentie, respectiv memorandum de intelegere.

Atunci, ministrul bugetului din acea perioada, Liviu Voinea (PSD) recunostea ca Romania nu putea accesa ultima transa de imprumut, daca ar fi avut nevoie.

“Acordul este in functiune. Nu este suspendat, nu este rupt, acordul este in vigoare, discutiile continua pe marginea urmatoarei scrisori de intentie. Intr-adevar, daca am vrea, nu se iau banii din acele transe. Dar oricum nu am accesat banii din acele transe, nici in actualul, nici in precedentul acord”, a declarat Liviu Voinea, in 13 iunie 2014.

“In acest moment, nu (se pot accesa transele de imprumut – n.r.), pentru ca nu s-au finalizat discutiile pe scrisoarea actuala de intentie. Dar nu are nicio relevanta acest lucru pentru ca avem o rezerva mult mai mare, de aproape 7 miliarde de euro”, mai spunea Voinea.