“Liberalizarea inseamna cresterea pretului la gaze, ca sa vorbim pe intelesul tuturor. Pana in aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care sa tina cont de ce este cu adevarat, nu de calcule pe hartie care sunt mecanice si de multe ori in realitate produc efecte negative”, a spus Ponta.

Conform calendarului convenit anterior cu FMI si Comisia Europeana, pretul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit sa creasca de la 53,3 lei MW/h, in iulie 2014, la 54,6 lei in octombrie 2014, la 56,1 lei in ianuarie 2015, la 58,9 lei in aprilie 2015 si la 62 lei in iulie 2015.

E drept ca o eventuala liberalizare, daca trebuie facuta, acum ar fi momentul, inflatia fiind la nivel minim istoric iar un 2% e o crestere suportabila acum. In viitor, e posibil ca aceeasi crestere sa fie resimtita altfel de consumatori, in conditiile unei inflatii mai ridicate.

“Aceasta misiune (a FMI, n.r.) se va solda cu o nota a expertilor institutiilor financiare care isi vor prezenta punctul de vedere in clar in legatura cu ce trebuie facut in aceste domenii, urmand ca la nivel de experti sa se pregateasca solutii care se vor armoniza in perioada urmatoare”, a spus Viorel Stefan, dupa intrevederea dintre delegatia FMI, BM si CE cu deputatii membri ai Comisiei de Buget- finante-banci.

“Altfel spus, acordul in sine ramane in vigoare, iar faptul ca nu se semneaza o scrisoare de intentie inseamna o suspendare temporara pana cand expertii Guvernului cu expertii institutiilor internationale se vor pune de acord asupra problemelor care nu au fost armonizate in interiorul acestei misiuni”, a adaugat Viorel Stefan.

El a aratat ca acordul ramane in aceeasi stare de suspendare de la jumatatea anului trecut, pana se gasesc solutii. De fapt este un angajament mai vechi, nu este o noutate ceea ce solicita reprezentantii institutiilor internationale: revenirea la graficul la care Romania s-a angajat mai demult si care a fost suspendat de la jumatatea anului trecut. Ori este o decizie care presupune expertize mai ample si ar fi fost incorect ca acum sa se transeze aceste chestiuni doar din unicul interes de a avea o scrisoare de intentie”, a mentionat deputatul PSD.

Cresterea pretului a fost amanata de Guvern, care doreste prelungirea calendarului de eliminare a preturilor reglementate cu trei ani, pana la 30 iunie 2021.

In privinta companiilor energetice Hunedoara si Oltenia, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Comisia Europeana au cerut restructurarea “masiva si radicala” a acestora, Guvernul fiind insa de parere ca o astfel de restructurare nu ar salva industria producatoare de energie pe baza de carbune si locurile de munca, ci, dimpotriva, ar diminua semnificativ importanta acestui sector in cativa ani in Romania.

“Sper sa ne intelegem, dar in interesul Romaniei. Suntem de acord cu masuri de eficientizare, dar nu vom accepta masuri sa duca la disparitia acestui acest sector esential pentru siguranta noastra energetica si dezvoltarea economico-sociala unor regiuni, Hunedoara, Gorjul in special, dar si tot ce tine adiacent”, a afirmat Ponta.

Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul Romaniei si asigura pana la 30% din consumul intern de energie elctrica. Compania are aproape 19.000 de angajati.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariati, care activeaza in cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) si a doua termocentrale care au acoperit in 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel national.

Delegatia FMI-CE s-a aflat la Bucuresti pentru consultari si a treia evaluare a acordului stand-by cu Romania.

Romania are in derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expira in luna septembrie si pe care autoritatile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fara sa acceseze fonduri pana in prezent. Scopul intelegerii este de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.

Acordul, care este insotit de un imprumut in valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeana, a fost semnat in septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care Romania l-a negociat cu partenerii internationali din 2009.

Ultima misiune FMI la Bucuresti de evaluare a acordului a fost in luna iunie a anului trecut, cand Guvernul si Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fara o scrisoare de intentie.

O misiune tehnica a creditorilor internationali a mai fost prezenta in Romania in luna decembrie, insa exclusiv pentru discutii privind bugetul pe acest an.