Redam mai jos intrebarile mmbrului Comisiei de buget finante a Camerei si raspunsurile Asociatiei Romane a Bancilor

Întrebare 1: Care este cursul la care pot accepta compromisul cu clientii pentru fiecare dintre bancile care au acordat credite în franci elvetieni? BNR indica ca solutie realista cursul din luna decembrie 2014.

Raspuns ARB: In contextul aprecierii francului elvetian, pentru a veni în întampinarea situatiei dificile cu care se confrunta unii dintre clientii lor, bancile au implementat masuri individuale si/sau la nivelul întregului portofoliu, diferentiate în functie de situatiile specifice legate de:

· profilul clientului (nivelul veniturilor, comportamentul de plata, etc.),

· particularitatile creditelor,

· expunerile diferite ale bancilor,

· încadrarea în indicatorii de prudentialitate ai bancilor.

De aceea consideram inoportuna adoptarea unui singur curs pentru toti clientii si toate bancile, impunandu-se solutii diferentiate pentru fiecare caz si pentru fiecare banca în parte.3 În ceea ce priveste acceptarea de catre banci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, dorim sa mentionam ca bancile au luat deja masuri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea într-o mare masura a cresterii ratelor clientilor dupa decizia Bancii Centrale a Elvetiei de a nu mai sustine un curs fix de 1.2 CHF/EUR. Printre aceste masuri concrete, reale si aplicate în prezent, mentionam:

· Mentinerea pentru o perioada a unui curs valutar fix favorabil clientilor (ex. 31 Decembrie 2014);

· Acordarea unui curs de schimb preferential la plata ratelor;

· Reducerea dobanzii prin aplicarea anticipata a unei valori a indicelui LIBOR, favorabila debitorilor (ex. s-a implementat valoarea LIBOR 3M valabila la 26.01.2015 cu o diferenta favorabila debitorului de peste 0.8 puncte procentuale);

· Reducerea dobanzii prin diminuarea marjelor (ex. reducerea cu pana la 1.5% pean a dobanzii pe o perioada de 90 zile);

· Reduceri sau eliminari de comisioane.

La acestea se adauga mecanismele clasice de rescadentare/restructurare.

Astfel, exista o multitudine de masuri individuale specifice, care au efect similar cu cel de înghetare a cursului valutar si care creeaza în aceeasi masura beneficii debitorilor. Acest pachet de masuri implica suportarea de costuri de catre banci si se adreseaza tuturor clientilor bancilor cu credite în franci elvetieni. Pentru a creste numarul debitorilor care pot beneficia de aceste avantaje, reiteram invitatia catre clienti de a se prezenta la banci în vederea accesarii masurilor care au fost facute publice de acestea prin comunicate de presa, postarea de anunturi pe site-urile bancilor si pagina de Internet Banking, campanii prin intermediul call center si prin reteaua de sucursale sau prin alte mijloace.

În completarea pachetului de masuri individuale aplicate de banci, vin si prevederile Ordonantei 46/2014, cu modificarile avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, care vizeaza flexibilizarea mecanismului de rescadentare si a duratei în raport cu capacitatea financiara a debitorilor, permitand o mai buna acoperire a grupurilor vulnerabile de cetateni cu credite la banci, solutie consistenta cu principiul împartirii poverii ajustarii (burden – sharing), permitand preluarea unei parti din costuri de catre banci.

Întrebare 2: Este posibila prelungirea maturitatii creditului si micsorarea ratei, astfel încat valoarea neta actualizata a principalului sa ramana neschimbata?

Raspuns ARB: Prelungirea maturitatii creditului, în vederea micsorarii ratei lunare reprezinta una dintre solutiile clasice de restructurare pe care bancile le pun la dispozitia clientilor sai. Astfel, prin aplicarea acestei solutii de restructurare, valoarea principalului în moneda creditului ramane neschimbata, în aceleasi conditii de costuri. Mentionam ca prin aplicarea masurilor de restructurare, inclusiv cea prin prelungirea maturitatii creditului, în vederea micsorarii ratei lunare, volumul restructurarilor efectuate de banci este de peste 15% din portofoliul de credite.

Întrebare 3: Daca nu acceptati primele doua variante, atunci va propun a treia cale de urmat, si poate cea mai usor de negociat între banca si client: reducerea semnificativa a dobanzilor si a costurilor de administrare a creditelor în vremuri de calamitati financiare? Care este spatiul negociabil pe care ni-l propuneti?

Raspuns ARB: Asa cum am prezentat mai sus, bancile aplica masuri echivalente propunerilor dumneavoastra, acestea fiind negociate ca masuri individuale între clienti si fiecare banca în parte. Astfel, prin exemplificarea uneia dintre masurile implementate de banci, în cazul cresterii cu 23% a nivelului ratei fata de Decembrie 2014 (datorata aprecierii francului elvetian fata de moneda nationala de la 3.7 la 4.58), aplicarea anticipata a scaderii LIBOR cu 0.8 puncte procentuale, coroborata cu aprecierea monedei nationale fata de francul elvetian de la 4.58 la 4.15, la data de 05.02.2015, determina o absorbtie în proportie de 70% a cresterii ratei. Acest exemplu scoate în evidenta si un posibil caracter temporar al acestei situatii, care valideaza tipurile de masuri deja luate de banci.

Întrebare 4: Aduc în discutie azi o alta solutie: Este posibila rescadentarea creditelor cu micsorarea principalului (eu propun cu 10%, dar astept pragurile fezabile pentru fiecare banca vizata în parte), cu micsorarea ratei dobanzilor si fara costuri administrative suplimentare?

Raspuns ARB: În plus fata de masurile deja luate de catre banci, reprezentantii bancilor împreuna cu Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice, au în lucru o noua schema de rescadentare a creditelor, prin aplicarea prevederilor Ordonantei 46/2014, cu modificarile avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, care vizeaza flexibilizarea mecanismului de rescadentare si a duratei în raport cu capacitatea financiara a debitorilor, permitand o mai buna acoperire a grupurilor vulnerabile de cetateni cu credite la banci. Solutia propusa este consistenta cu principiul împartirii poverii ajustarii (burden – sharing), permitand preluarea unei parti din costuri de catre banci.