In baza documentului respectiv, Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mures a promovat o cerere de revizuire impotriva Sentintei civile 764 din 28 iunie 2007, pronuntata de Judecatoria Reghin, prin care s-a reconstituit suprafata de 9.323 ha teren cu vegetatie forestiera pentru mostenitoarele lui Banffy Daniel – Bethlen Anna, Bethlen Susana si Szenkuti Eva.

“Cererea de revizuire promovata de Comisia Judeteana de Fond Funciar Mures, la data de 24 iunie 2014, se bazeaza pe un document eliberat de CNSAS, document intitulat Deciziune Penala 2.213 din 3 decembrie 1952 a Tribunalului Capitalei, care arata ca autorul petentelor, numitul Banffy Daniel a fost condamnat la 8 ani de munca silnica si 10 ani degradare civica pentru instigare la crime impotriva umanitatii, prevazute de art.3, lit. c din Decretul 207/48, odata cu aceasta condamnare dispunandu-se si confiscarea intregii averi. Prin urmare, Comisia Judeteana Mures a apreciat ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 9.323 ha s-a facut cu nerespectarea legii, avand in vedere ca preluarea averii numitului Banffy Daniel nu s-a facut de catre regimul comunist, ci pentru instigarea la crime impotriva umanitatii din perioada 1940-194″‘, a declarat luni Ioana Rus, sefa Serviciului Juridic din cadrul Institutiei Prefectului – Judetul Mures.

Potrivit juristei, s-a depus cerere de revizuire si impotriva Deciziei 368/28.05.2008, pronuntata de Tribunalul Mures, prin care a ramas definitiva si irevocabila sentinta 764/28.06.2007, prin care celor trei mostenitoare li se restituia suprafata de 9.323 hectare de teren cu vegetatie forestiera pe raza comunelor Stanceni, Rastolita si Lunca Bradului.

Potrivit documentului CNSAS, conduita lui Banffy Daniel in perioada de ocupatie horthysta din Ardeal a fost ‘vadit contrara intereselor Romaniei si populatiei romanesti din Ardeal’ si ca “fata de aceasta conduita, averea autorului Banffy Daniel a fost preluata de statul roman”.

Din acest motiv, Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mures a considerat ca bunurile respective au fost confiscate ca urmare a savarsirii unor crime contra umanitatii sau crime de razboi in perioada 6 septembrie 1940 – 9 mai 1945, si nu constituie preluare abuziva, deci nu fac obiectul legii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Subprefectul judetului Mures, Vasile-Liviu Oprea, a declarat pentru Agerpres ca suprafata fondului forestier in judetul Mures este de 174.391 hectare, din care 103.667 hectare proprietate publica a statului si ca pe rolul instantelor de judecata din tara se afla procese pentru revendicarea a inca 65.612 hectare de padure de catre urmasii fostelor familii nobiliare.

“In prezent, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate Mures de pe langa Institutia Prefectului are pe rolul instantelor de judecata 8 dosare cu litigii asupra unor terenuri cu vegetatie forestiera, pe o suprafata solicitata de urmasii fostelor familii nobiliare de 65.612 hectare. Toate aceste litigii se judeca in instante din judetele Mures, Prahova, Botosani, fie in prima instanta, fie in diferite etape ale procesului, unele in revizuire. Intr-un numar de 10 dosare s-au pronuntat sentinte definitive si irevocabile, in defavoarea Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate, suprafata care urmeaza sa fie reconstituita fiind o suprafata totala de aproape 8.184 hectare de padure. Institutia are 11 procese castigate pentru 44.362 hectare de padure si, desi in acestea exista sentinte definitive si irevocabile, doua au fost reactivate, una privind suprafata de 9.323 ha de teren cu vegetatie forestiera”, a declarat Vasile-Liviu Oprea.