HotNews va prezinta o lista de decizii sensibile pe care premierul Victor Ponta le-a pasat in responsabilitatea Parlamentului:

• Interventia Romaniei impotriva pachetului privind statutul minoritatilor

Anul trecut, Comisia Europeana a respins doua initiative cetatenesti de legislatie europeana: “Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor si pentru sustenabilitatea culturilor regionale”, initiat de Partidul Civic Maghiar, printre altii, precum si “Minority Safe Pack”, initiat de UDMR alaturi de o serie intreaga de organizatii reprezentand minoritati etnice din alte tari ale Uniunii Europene.

Initiatorii, inclusiv UDMR, au dat Comisia in judecata la Tribunalul Uniunii Europene, iar Guvernul Ponta, prin Ministerul Afacerilor Externe, a intervenit in proces de partea Comisiei Europene si impotriva initiatorilor.

Interventia MAE a starnit mania UDMR, care s-a vazut combatuta la instanta de la Luxemburg chiar de catre propriul Guvern. UDMR-istii au amenintat cu iesirea de la guvernare daca Guvernul nu isi retragea actiunea, dar premierul Ponta a sustinut ca atunci “cand e vorba de o chestiune de stat, nu se poate negocia, chiar daca pica guvernul” (B1TV).

In cele din urma, liderii UDMR au anuntat ca Ponta le-a facut o oferta care sa-i tina la guvernare: MAE va opri transmiterea documentatiei de pozitie a Romaniei la Tribunalul UE, urmand ca toate aceste documente sa fie discutate in prealabil in Parlament si abia apoi trimise la Luxemburg.

“Noi am ajuns la concluzia ca e un subiect in care nu se poate stabili pozitia statului roman doar de un singur minister, trebuie implicarea parlamentului si am propus o dezbatere din septembrie in comisia pentru drepturile omului, cu implicarea expertilor independenti pentru a dezbate rolul minoritatilor si pentru a nuanta si pozitia Romaniei. Pana cand aceste dezbateri nu se finalizeaza, Romania nu va inainta alte documente catre Curtea de la Luxemburg”, a spus presedintele UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier in Guvernul Ponta III.

Comisia pentru drepturile omului de la Senat, care va discuta documentele MAE, este condusa de senatoarea UDMR Rozalia Biro, care este si presedinta Consiliului Reprezentantilor Unionali al UDMR. La Camera Deputatilor, in Comisia similara UDMR are un secretar, deputatul Marko Attila.

Astfel, solutia lui Victor Ponta pentru pastrarea UDMR la guvernare pune justitia europeana intr-o situatie inedita: documentele de pozitie ale Romaniei (faza scrisa), precum si faza orala (pledoaria efectiva in instanta) vor fi pregatite si de reprezentantii UDMR, formatiune care este parte in proces, insa parte adversa Romaniei (reprezentata de Ministerul Afacerilor Externe).

• Scaderea CAS pe octombrie-decembrie 2014

Guvernul Ponta a anuntat ca intentioneaza sa scada contributiile la asigurariel sociale (CAS), insa nu a reusit sa convinga Fondul Monetar International si Comisia Europeana ca poate sa compenseze scaderea de venituri la bugetul de stat.

Astfel, FMI a plecat acasa fara sa convina cu Guvernul o noua scrisoare de intentie, iar premierul Ponta a anuntat ca este hotarat totusi sa scada CAS cu 5 puncte procentuale pe partea angajatorului macar pentru lunile octombrie-decembrie 2014.

Guvernul nu a luat, insa, o decizie executiva, printr-o ordonanta de urgenta care sa se aplice de la sine, ci a initiat un proiect de lege, pe care l-a trimis Parlamentului. Legislativul a adoptat scaderea CAS pe ultimele 3 luni ale anului, insa presedintele Traian Basescu i-a cerut premierului explicatii inainte sa promulge legea.

In replica, seful Guvernului – initiatorul legii reducerii CAS – l-a trimis pe Basescu la Parlament pentru explicatii, insa a anuntat ca va merge totusi luni la Cotroceni. “Daca vrea sa aiba un dialog cu mine, sigur, ma voi duce (…) insa in aceasta situatie concreta daca vrea sa se consulte cu mine pe tema reducerii CAS, nu se consulta cu persoana potrivita, pentru ca nu e o masura a Guvernului, ci una care tocmai a fost adoptata de Parlament, culmea si in unanimitate”, a spus Victor Ponta.

• Exploatarea de la Rosia Montana

In vara lui 2013, confruntat cu masive proteste de strada fata de proiectul minier de la Rosia Montana, premierul Ponta a evitat sa ia o decizie transanta in privinta demararii exploatarii cu cianura. Ca si in cazul CAS-ului, Guvernul a facut un proiect de lege privind exploatarea, pe care l-a trimis in Parlament. Solutia lui Ponta avea sa consemneze si un caz anecdotic de dedublare a unui politician roman: premierul Victor Ponta versus deputatul Victor Ponta. “Votul meu de deputat va fi impotriva (proiectului de lege -n.r.)”, a declarat Ponta, pe 31 august, dupa ce el insusi, ca sef al Guvernului, a initiat proiectul de lege.

• Martea neagra

Ziua de 10 decembrie 2013 avea sa ramana in constiinta publica drept “martea neagra” in care majoritatea parlamentara USL de atunci a luat cu asalt justitia, prin cateva legi care instituiau amnistia si gratierea infractorilor condamnati inclusiv pentru fapte de coruptie, precum si scoaterea parlamentarilor din randul persoanelor asimilate functiei publice, supuse regimului conflictului de interese.

In “martea neagra”, premierul Ponta, presedinte al PSD si copresedinte al USL, se afla la Johannesburg, la funeraliile lui Nelson Mandela. “De amnistie am stiut, si in continuare cred ca, atata vreme cat nu intra sub incidenta legilor de amnistie infractiunile cu violenta si cele de coruptie, e buna o lege pntru amnistie. Despre cealalalte (modificarile Codului penal – n. red.) nu am stiut, dar Parlamentul de aia legifereaza, nu trebuie sa imi ceara mie voie”, s-a scuzat presedintele PSD.