• Anul trecut, campania Stop TTIP, ce reuneste foarte multe de ONG-uri din Europa – inclusiv numeroase organizatii ecologiste si antiglobalizare – a actionat unitar pentru a bloca negocierile dintre UE si SUA pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP). Primul lor demers organizat a esuat la inceputul toamnei, dar in decembrie au anuntat ca au strans 1 milion de semnaturi pentru o noua initiativa impotriva acordurilor UE cu SUA si Canada. Jurgen Maier a transmis HotNews.ro punctele de vedere ale acestei coalitii cu ocazia unei vizite facute in Romania, saptamana aceasta.

Un sondaj Eurobarometru publicat zilele trecute arata ca majoritatea europenilor sprijina TTIP, iar media europeana a opozitiei fata de acord este de doar 25%. Doar in trei tari sunt mai multi opozanti decat sustinatori ai TTIP (inclusiv tara dvs, Germania) si intr-o singura tara cei care se opun sunt majoritari (Austria). Cum influenteaza opinia publica actuala relevanta si prioritatile campaniei Stop TTIP?

Campania Stop TTIP este mai putin interesata de declaratiile de presa si alte documente neoficiale si mai mult de faptele ce reies din documentele relevante. Am citit si analizat cu atentie textul acordului CETA (acordul de liber schimb UE-Canada – n.red.), finalizat in august, precum si mandatul UE de negociere pentru TTIP. Acestea sunt textele care conteaza. Orice acord TTIP ce poate rezulta din negocieri poate sa reflecte doar ceea ce sta scris in mandatul de negociere, nu ceea ce spun public oficialii UE, nici visele multor politicieni legate de un TTIP minunat.

Mandatul de negociere prevede armonizarea standardelor, nu armonizarea standardelor la cel mai inalt nivel al ambelor parti si nici armonizarea la nivelul UE. Asadar, Comisia pretinde ca standardele UE nu vor fi reduse, dar atunci ce mai negociaza? Americanii ar trebui doar sa dea, iar UE doar sa ia? Nu este realist. Negocierile inseamna sa dai si sa iei. Ce face un guvern atunci cand nu trebuie nicicum reduse standardele sale se vede in cazul SUA: reglementarile americane referitoare la piata financiara sunt mai stricte decat in UE, deci ei refuza sa negocieze acest lucru in cadrul TTIP. Comisia Europeana pretinde ca standardele noastre alimentare nu vor fi reduse, dar negociaza in legatura cu acestea. Aici este diferenta.

Deci, unele chestiuni se poate sa fi primit un raspuns, altele – un raspuns partial, altele – un raspuns neadevarat (avand in vedere ca declaratiile publice contrasteaza cu documentele de negociere), iar unele nu au primit niciun raspuns, iar documentele sunt inca secrete. Campania noastra este in dezacord cu obiectivul intregului proiect TTIP, lucru ce nu tine de lipsa unor raspunsuri, ci de existenta unei alte opinii politice. Comertul intre UE si SUA este deja extins si, in esenta, liber. Standarde alimentare, de sanatate publica, de protectie sociala diferite nu inseamna “bariere comerciale”, ci reflecta prioritati politice diferite si rezultate diferite ale procesului decizional democratic, iar noi nu vom renunta la aceasta prin acorduri precum TTIP.

Campania Stop TTIP a provocat deja schimbari de atitudine in negocierile SUA-UE si o transparenta mai mare din partea Comisiei. Oficialitatile europene au raspuns deja unui numar foarte mare de probleme ridicate de opozanti: unele chestiuni au fost abandonate sau amanate pentru analize suplimentare (solutionarea disputelor stat-investitori – ISDS), unele probleme nu fac subiectul negocierilor si vor continua sa intre sub incidenta legislatiei nationale si europene (sanatatea publica, mediu), unele contestatii nu se sustin in fapt (energie si materii prime). In aceste conditii, care sunt in acest moment principalele tinte ale campaniei STOP TTIP, in privinta subiectelor negociate de UE si SUA?

J.M.: Nu exista sondaje independente serioase care sa arate ca majoritatea cetatenilor europeni sunt in favoarea TTIP. Exista multe sondaje de opinie care arata ca majoritatii cetatenilor ii lipsesc chiar si informatiile esentiale despre TTIP, iar cu cat mai multe stiu, cu atat i se opun mai mult. Deoarece Comisia si guvernele statelor membre UE nu le spun cetatenilor ceea ce acestia au nevoie sa afle desprew TTIP, pastrand multe documente secrete, a trebuit sa ne ocupam de asta de mai bine de un an. E bine ca, in prezent, Comisia si guvernele incep incet, incet sa informeze ele insele publicul. Cu cat mai multi oameni inteleg proiectul, cu atat mai mult i se vor opune, suntem siguri de asta.

Un raport CE a confirmat recent ca oponentii TTIP au inundat, cu raspunsuri-sablon negative, consultarea publica privind protectia investitorilor (ISDS). Care ar fi logica unei astfel de actiuni, in cadrul acestui proces?



J.M.: Consultarea initiata de Comisie a fost complet defectuasa si partinitoare – printre problemele pe care nici nu le-a intrevazut a fost si posibilitatea unei opozitii fata de ISDS. Intrebarile au fost profund juridice si variatii foarte tehnice ale aceluiasi mesaj: ce forma de ISDS doriti?

In aceste conditii, a fost important ca, mai intai, ONG-urile sa informeze publicul ca poate participa – un lucru pe care insasi Comisia ar fi trebuit sa il faca. Apoi, a trebuit sa le explicam cetatenilor obisnuiti ce inseamna frazarea obscura a intrebarilor – ceva ce Comisia insasi ar fi trebuit sa faca. In al treilea rand, am ajutat cetatenii sa-si faca auzita vocea – ceva ce insasi Comisia ar fi trebuit sa faca. Asta nu este “inundare cu mesaje sablon”: in spatele fiecarui raspuns e o persoana, un cetatean, o organizatie ce doreste sa se faca auzita in aceasta consultare.



Vedeti ceva bun in TTIP? Daca da, ce?

J.M.: Partea buna a TTIP este ca ONG-urile si cetatenii din toata Europa si SUA si-au sporit mult cooperarea, iar publicul de pe ambele tarmuri ale Atlanticului incepe sa inteleaga faptul ca reglementarea globalizarii economice nu poate fi lasata la mana catorva birocrati numiti, nu alesi – de exemplu in cadrul Comisiei -, la mana unor economisti neoliberali si a politicienilor care fie nu au acces la documente, fie nu inteleg ce inseamna toate aceste acorduri. Astfel de decizii afecteaza viitorul tuturor si trebuie sa fi in centrul unei dezbateri informate si democratice. Controversa TTIP ne ajuta mult, pe toti, sa ne apropiem de acest ideal. Si ii ajuta pe parlamentari din intreaga Europa sa inteleaga faptul ca rolul lor nu este cel al Sovietului Suprem care lasa guvernul sa negocieze in secret si apoi aproba cu ochii inchisi un acord pe care nu-l inteleg si nu-l citesc. Rolul lor este sa ii reprezeinte pe oamenii care i-au votat si sa interesele alegatorilor lor.