Bine, în acest caz moderaţia a însemnat că IPS-ul a susţinut doar că acest card electronic este dovada că suntem „controlaţi din toate punctele de vedere şi ce a fost pe vremea lui Ceauşescu e o nimica toată”. Ştie IPS-ul ce ştie, miroase el bine dracii din card, doar că ăştia, ca orice draci cinstiţi, nu sunt acolo unde zice popa. Sunt altundeva.

Începând cu acest an, statul român devine posesorul celui mai complex şi masiv sistem informatic din Europa. Numit pe scurt SIUI (sistem informatic unic integrat), în acest uriaş container informatic se găsesc toate datele medicale ale românilor începând cu anul 2010 şi restul informaţiilor despre sistemul medical românesc. Un munte de aur informaţional a cărui valoare pe piaţa industriei medicale este inestimabilă. Cel care deţine accesul la toate aceste date devine, şi vorbim practic nu spiritual, Dumnezeul omniscient al sistemului medical românesc.

Vorbim aşadar de ceva cu adevărat mare, important, şi dracii sunt întotdeauna interesaţi de astfel de lucruri. Dracii reali, nu ăia despre care fac vorbire feluriţi IPS-ei, mai mult sau mai puţin moderaţi.

Dacă funcţionarea SIUI ar porni de la nişte reguli corecte, iar mecanismele lui ar fi clar explicate de autorităţi, atunci beneficiile aduse de acest sistem ar fi incontestabile.

Pentru a supraveghea miliardele de dolari care curg dinspre fondurile publice înspre cele ale spitalelor, americanii au pus la punct un sistem informatizat la fel de complex şi foarte util pentru prevenirea fraudei şi prinderea hoţilor din spitale. Doar că regulile şi procedurile lor sunt oarecum diferite de ale noastre.

Din ce ştim până acum de la autorităţile române, putem observa câteva unghere în care e foarte posibil să se fi ascuns adevăraţii draci ai cardului de sănătate.

ACCESUL

Nu e vorba de accesul la dosarele medicale individuale ale pacienţilor. De ce ar fi cineva interesat de ce boli suferă nea Costică Popescu din Moţăţăi? Cât despre dosarul medical al lui Iohannis, Ponta sau cine ştie ce mare preşedinte de bancă, indiferent că sunt pe suport de hârtie sau electronic, ele au fost şi vor fi oricum ţinta feluritelor servicii secrete.

Ce contează atunci când ai un sistem informatizat este că toate datele medicale pot fi mult mai uşor centralizate şi interpretate. Tipare de consum ale anumitor medicamente, obiceiurile comportamentale ale pacienţilor, etc., etc., toate valorează multe kilograme de aur pe piaţa industriei medicale.

Cine le păzeşte? Conform declaraţiilor oficiale, suportul fizic pe care sunt găzduite aceste informaţii este deţinut de STS. SRI-ul apară la rându-i SIUI de potenţialii hackeri. Activitatea acestor două servicii secrete este departe de a fi viguros controlată de comisia parlamentară desemnată s-o facă. Din contră.

Straniu a sunat şi declaraţia directorului IT din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Mihai Bejat, care este desemnat responsabil principal al SIUI: „Dacă discutăm despre nivelul de acces direct asupra datelor [din SIUI, n.red.], atunci da, singurul loc de unde se poate accesa este biroul unde îmi desfăşor eu activitatea”. Dacă chiar există acest acces direct asupra tuturor datelor din SIUI, după cum lasă să se înţeleagă declaraţia anterioară, atunci biroul respectiv este un fel de Sfinta Sfintelor sistemului medical.

• Sunt aceste date criptate?
  

• Cine controlează şi supraveghează activitatea din acel birou?

• Cum se verifică instituţiile între ele pentru a fi prevenite posibile abuzuri?

• Care este implicarea şi nivelul de acces al angajaţilor Siveco în toată această arhitectură informatică, ştiut fiind că aceasta este compania care a dezvoltat-o şi o întreţine?

Sunt toate întrebări la care autorităţile au datoria să ofere răspunsuri limpezi şi detaliate.

CONTROLUL

Degeaba ai la dispoziţie cel mai performant şi complex sistem informatizat din Europa, dacă nu există oamenii care să folosească informaţiile generate. În prezent, departamentul de control şi anti-fraudă din CNAS are doar 50 de angajaţi, iar Ministerul Sănătăţii are mai puţin de 10 oameni dedicaţi acestei zone. Adăugându-i pe cei din casele judeţene de sănătate, rezultă că în România de monitorizarea şi controlul sistemului medical se ocupă maxim 150 de persoane.

Comparativ, în Statele Unite există trei instituţii diferite care se ocupă cu prelucrarea şi folosirea datelor electronice din sistemul medical: FBI-ul cu o unitate specializată, unitatea Inspectorului General din cadrul „ministerului” american al sănătăţii şi procuratura generală a fiecărui stat în parte. Doar în statul New York, procurorul general are 330 de oameni care se ocupă doar cu aşa ceva. Cea mai mare casă de asigurări de sănătate din Germania are 30.000 de oameni angajaţi doar pentru activităţi de control. În toată România avem 150.

Autorităţile române ştiu de ani de zile de intrarea în funcţiune a SIUI. De ce nu au pregătit din timp resursele umane necesare pentru a-l folosi din plin? Practic, statul român şi-a cumpărat cel mai performant telescop existent pentru a supraveghea sistemul medical, dar nu are încă destui oameni care să ştie cum să se uite prin el.

TRANSPARENŢA

În Statele Unite autorităţile lucrează împreună cu jurnaliştii pentru a identifica tiparele informatice care semnalează furtul din sistemul medical. Dată fiind cantitatea foarte mare de informaţie care va exista în SIUI, logic ar fi ca şi românii să facă acelaşi lucru.

Când l-am întrebat pe preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, care va fi accesul la datele SIUI în baza legii 544, răspunsul nu a fost convingător: „Câte reţete s-au scris în judeţ se pot cere, dar nu ştiu dacă şi pentru fiecare medicament în parte. Nu cred”. Într-o problemă atât de importantă şi într-un moment atât de avansat, regulile cu ce se poate şi ce nu se poate solicita ar fi trebuit să fie deja clar definite. Vidul legislativ existent nu e deloc de bun augur.

În toate aceste locuri stau adevăraţii diavoli din cardul de sănătate. Nu în cipuri şi nici acolo unde îi văd feluriţii ÎnaltPreasfinţiţi. Intervenţia Bisericii Ortodoxe în această dezbatere ar putea fi extrem de utilă dacă, în loc să exploateze temeri medievale, ar folosi argumente serioase. Nu o face şi astfel dă apă la moară diavolilor periculoşi, care se ascund în spatele stupidelor dar zgomotoaselor discuţii despre cipuri, 666 şi conspiraţia mondială.

Exorcizarea din cardul de sănătate a problemelor mai sus menţionate ar pune la dispoziţia românilor un sistem informatic extrem de util atât pentru sănătatea lor, cât şi pentru împiedicarea fraudei din sistemul medical. Dar va face cineva asta?