In urma deliberarilor, CCR, cu majoritate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de deputatii PNL si a decis ca legea este neconstitutionala in ansamblul ei, retinand ca intreg actul normativ sufera de deficiente sub aspectul respectarii normelor de tehnica legislativa, coerenta, claritate, previzibilitate, precum si sub aspectul respectarii procedurii legislative prin lipsa avizului CSAT, elemente de natura a determina incalcarea art.1 alin. (5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii, si a prevederilor art.119 din Legea fundamentala, referitoare la atributiile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

“Curtea a constatat incalcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3), (4) si (5) referitoare la principiul statului de drept, principiul separatiei puterilor in stat, respectiv principiul legalitatii, in art. 21 alin.(1) si (3) referitor la accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, in art.26 privind viata intima, familiala si privata si in art. 28 referitor la secretul corespondentei, din perspectiva lipsei garantiilor necesare respectarii acestor drepturi, precum si in art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati’, se arata intr-un comunicat transmis miercuri de CCR.

Astfel, Curtea a constatat neconstitutionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea notiunii de ‘detinatori de infrastructuri cibernetice’ (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Roman de Informatii ca autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice (art.10), lipsa garantiilor legale (autorizarea de catre o instanta judecatoreasca) aferente respectarii obligatiei detinatorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentantilor autoritatilor competente la datele detinute, relevante in contextul solicitarii (art.17), lipsa reglementarii prin lege a criteriilor in functie de care se realizeaza selectia infrastructurilor cibernetice de interes national, cat si a modalitatii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectueaza auditarea de securitate cibernetica (art.20 lit.c)), lipsa reglementarii prin lege a circumstantelor in care este necesara notificarea, precum si a continutului acesteia (art.20 lit.c)), lipsa consacrarii legale a controlului judecatoresc cu privire la actele administrative emise de autoritatile competente si care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilitatii normelor referitoare la procedurile de monitorizare si control, respectiv a celor privind constatarea si sanctionarea contraventiilor (art.27, 28, 30), lipsa garantiilor legale (autorizarea de catre o instanta judecatoreasca) aferente respectarii obligatiei detinatorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autoritatilor competente sa efectueze inspectii, inclusiv inopinate, la orice instalatie, incinta sau infrastructura (art.27 alin.(2)).

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

____

Judecatorii CCR au analizat miercuri exceptia de neconstitutionalitate ridicata de deputatii liberali cu privire la Legea securitatii cibernetice, sesizare in care parlamentarii arata ca actul normativ limiteaza dreptul la viata privata digitala.

“Prin aceasta lege, in mod mascat, se restrang drepturile si libertatile cetateanului, prin permiterea accesului la infrastructura cibernetica si la datele continute, in baza unei simple motivari comunicate de institutiile abilitate si nominalizate prin lege, fara existenta unei aprobari judecatoresti conform Codului de procedura penala si cerintelor adoptate de Curtea Constitutionala prin deciziile 440/ 2014 si 461/ 2014, deci legea nu este armonizata la cerintele Curtii Constitutionale. Legea incalca dispozitiile art. 148, alin (2) si urmatoarele din Constitutia Romaniei, prin netranspunerea corecta a reglementarilor comunitare in materie”, se arata in sesizarea depusa la CCR.

In 23 decembrie 2014, deputatii PNL au contestat la Curtea Constitutionala Legea securitatii cibernetice, initiata de Guvern si adoptata cu o saptamana inainte, in unanimitate, in plenul Senatului, deci si cu votul favorabil al senatorilor PNL si PDL.

“69 de deputati apartinand PNL si-au exercitat dreptul constitutional de a ataca la Curtea Constitutionala legea adoptata de Parlament, Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei”, anunta liderul grupului deputatilor PNL, Ludovic Orban.

El sustinea ca prevederile articolului 17 din legea invocata ar incalca prevederile constitutionale.

“Dupa opinia mea, aceasta noua tentativa a Guvernului Ponta de a incerca sa permita serviciilor de informatii, unor institutii de autoritate, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, sa intre cu bocancii in viata privata a cetateanului roman reprezinta o grava incalcare a democratiei si o grava incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului roman. Noi, ca liberali, nu putem permite ca acest lucru sa se intample”, spunea Orban.

El mentiona ca Legea securitatii cibernetice “vine in aceeasi linie” cu Legea “Big Brother” si Legea cartelelor pre-pay, care au fost declarate neconstitutionale.

Orban a fost intrebat daca isi acuza colegii din Senat de incompetenta, avand in vedere ca toti senatorii PNL, inclusiv liderul lor, Puiu Hasotti, si presedintele Comisiei de aparare, Corneliu Dobritoiu, au votat “pentru”.

“Nu ne acuzam in niciun caz, am luat legatura cu marea majoritate a senatorilor, cu care am vorbit personal. Le-am explicat ca noi, ca si deputati, nu am putut sa ne pronuntam din cauza faptului ca procedura adoptarii tacite a fost aceea care a permis trecerea legii prin Camera Deputatilor si ca este un drept fundamental pe care il avem, si anume acela de a sesiza CCR. De asemenea, consider ca prioritare sunt drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului roman, in raport cu posibila nemultumire care ar putea sa apara din partea unui coleg din Senat”, spunea liderul deputatilor PNL.

Legea securitatii cibernetice a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de plenul Senatului. Legea prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT. Senatul este Camera decizionala, dupa ce legea a trecut tacit de Camera Deputatilor, pe 17 septembrie.

Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare.

Comisia de aparare a Senatului preciza ca proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetica a Romaniei nu se adreseaza persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicandu-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice”.

Serviciul Roman de Informatii a aratat recent, intr-un comunicat de presa, ca accesul autoritatilor competente la un anume echipament IT si la datele cu caracter privat stocate pe acesta, care presupune restrangerea exercitiului unor libertati fundamentale, se poate face exclusiv in baza unei autorizatii a unui judecator.