• Controverse privind Legea Securitatii Cibernetice

Legea Securitatii Cibernetice (numita Legea Big Brother 3) a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de Senat si prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT.Actul nu a fost promulgat inca de presedintele Klaus Iohannis si este atacat in prezent la Curtea Constitutionala.

Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare.

13 organizatii non-guvernamentale au facut un apel, in 22 decembrie 2014, catre presedintele Klaus Iohannis, catre liderii grupurilor parlamentare, catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si catre Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constitutionala asupra Legii Securitatii cibernetice, care, in forma adoptata recent de Parlament, ar incalca garantiile constitutionale privind viata privata.

Principala problema semnalata de ONG-uri o reprezinta “accesul la date informatice intr-un mod extrem de vag pentru foarte multe institutii”.

Art 17 din Legea Securitatii Cibernetice prevede, in forma actuala, ca detinatorii de infrastructuri cibernetice au o serie de responsabilitati, printre care:

• a) Sa acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivata a Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Serviciului de Protectie si Paza, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii“.

“Asta inseamna ca oricare din aceste institutii, daca are o solicitare motivata, ar trebui sa fie lasata sa aiba acces la datele detinute. Cine stabileste daca aceasta solicitare este suficient de motivata si daca datele sunt relevante? De ce nu un judecator, asa cum prevede acum Codul de procedura penala (art 138 si 140)”, au semnalat ONG-urile.

Pentru detalii citeste si: Societatea civila ii cere presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge Legea Securitatii cibernetice pentru ca ar incalca garantiile constitutionale privind viata privata

HotNews.ro a solicitat in luna decembrie Avocatului Poporului sa spuna daca va sesiza Curtea Constitutionala. Raspunsul l-am primit in aceasta luna, dupa ce mai multi deputati PNL au anuntat ca au sesizat Curtea. Iata raspunsul Avocatului poporului:

• “Avocatul Poporului nu a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la neconstitutionalitatea Legii privind securitatea cibernetica a Romaniei. Curtea Constitutionala a fost sesizata cu obiectia de neconstitutionalitate a respctivei Legi de catre 69 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal (Dosar nr. 1419A/2014). In aceste conditii, o noua sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea aceleiasi legi nu se mai impunea”, a declarat pentru HotNews.ro Matei Virtosu, purtator de cuvant al Avocatului Poporului.
  

Citeste si:

• Esecul legilor Big Brother in Romania: Cum au ajuns Serviciile de Informatii sa nu mai poata accesa nici macar datele de facturare la telefonie si internet
• Presedintele Curtii Constitutionale, despre legile Big Brother: Pe noi ne intereseaza sa fie respectate drepturile si libertatile fundamentale
• Seful Consiliului Superior al Magistraturii: Am dori ca inainte de promulgarea legii securitatii cibernetice sa avem un cuvant de spus
• SRI: A crescut frecventa atacurilor cibernetice asupra unor site-uri romanesti publice sau private. Atacatorii au promovat mesaje islamiste radicale, anti-israeliene si pro-palestiniene