Un prim indiciu ca intre cei doi presedinti, Iohannis si Juncker, exista legaturi mai vechi a venit joi, in debutul conferintei de presa, chiar de la presedintele Comisiei Europene. Acesta si-a inceput speech-ul in fata presei din Romania cu urmatoarele cuvinte: “Doamnelor si domnilor, cu mare placere l-am intampinat pe Presedintele roman, pe care il cunosc de multi ani. El, ca primar al Sibiului, a avut relatii stranse cu tara mea, cu Luxemburgul, pentru ca acolo nu au fost doar sasi, au fost oameni veniti din Luxemburg. Si am fost foarte fericit sa il revad, ne-am intalnit duminica, in circumstante care nu ne-au permis sa evocam problemele pe care le-am evocat astazi”. Iohannis a sublinat la randul sau ca i-a facut “mare placere” intalnirea cu presedintele Comisiei “cu care ne cunoastem de ceva vreme”.

Legaturile primarului Sibiului cu Luxemburgul au fost atat de stranse incat Klaus Iohannis a participat in aprilie 2005 la semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana invitat fiind nu de tara al carei presedinte a ajuns intre timp, ci de catre mica tara ca, la momentul respectiv detinea presedintia UE. Iohannis relateaza acest episod inclusiv in cartea sa autobiografica, Pas cu Pas.

“Imi amintesc un lucru curios: se pregatise semnarea tratatului si Guy Dockendorf m-a sunat si m-a intrebat daca vin la semnare. Si i-am spus:<<Da, daca e cazul vin, numai ca Guvernul nu m-a invitat.>> <<Nu-i nimic, te invit eu>>, mi-a zis el si asa am ajuns la semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei la UE ca invitat al Ministerului Culturii din Luxemburg. In manastirea in care s-a semnat – un loc frumos, cu o curte interioara acoperita – eu am stat impreuna cu delegatia luxemburgheza. Guvernul Romaniei nu m-a considerat important” (n.r. la acel moment, premier era Calin Popescu Tariceanu).

“Nu a fost nimeni surprins ca ma aflam acolo – mai noteaza Iohannis – dar nici nu m-a intrebat cineva daca eram cu delegatia oficiala a Romaniei. Faptul ca am participat la acea ceremonie, cu o simbolistica importanta – si nu doar pentru Romania – nu a fost deloc o intamplare, ci dovada faptului ca tratativele duse pentru a face din Sibiu prima Capitala Culturala Europeana a Romaniei au cantarit simtitor in procesul de integrare europeana a tarii”.

Sibiul a devenit in 2007, impreuna cu Luxemburg, Capitala Culturala si, asa cum explica fostul primar in cartea sa, relatia cu Luxemburgul a cantarit mult. E o relatie istorica de aproximativ 900 de ani. Primii sasi au venit din zona Luxemburgului. “Putem sa presupunem ca au fost oameni care au venit din partea de limba germana, probabil flamanzi, care au colonizat Transilvania in secolele XII – XIII. Au urmat mai multe valuri de colonisti, chemati la vremea respectiva de regele Ungariei, care a vrut sa consolideze Ardealul si granita de est”, rezuma Iohannis in cartea sa originea etnicilor sasi. Sibiul a inaugurat in martie 2004 “Casa Luxemburg” in Piata Mica a orasului, in prezenta Marelui Duce Henri de Luxemburg si a Marii Ducese Maria Teresa de Luxemburg.

Inainte de intalnirea oficiala de la Bruxelles, Jean Claude Juncker si Klaus Iohannis au avut o prima intalnire la Paris, unde au participat la marsul libertatii organizat dupa asasinatele din Franta. Bunele legaturi ale lui Iohannis la Comisie, pe filiera Juncker, au fost explotatate din nou de Guvernul Ponta, care s-a lipit iarasi imaginea presedintelui, de aceasta data prin Corina Cretu, comisar european pe politica regionala. Premierul Ponta si-a facut o strategie vizibila din a se catara pe popularitatea presedintelui Iohannis.



Potrivit surselor HotNews.ro, Corina Cretu ar fi cerut, cu o zi inainte de plecarea la Bruxelles, sa fie si ea prezenta la intalnirea cu Juncker. “Daca raspunsul ar fi fost nu, era un bun prilej de comentarii. Asa ca raspunsul a fost da, in sensul colaborarii institutionale”, au explicat sursele citate.

Guvernul Ponta mai are insa un interes major de a profita pe cat posibil de bunele relatii dintre presedintele Klaus Iohannis si presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker. Comisia Europeana a aprobat asa numit plan Juncker pentru investitii in tarile membre UE in perioada 2015-2017. E vorba de aproximativ 315 miliarde de euro cu care ar urma sa fie finantate proiecte mari, de infrastructura in tarile membre, cu scopul, printre altele, de a se crea cat mai multe locuri de munca. Se creeaza astfel un fond suplimentar, Fondul European pentru Investitii strategice.

In acest context, tarile UE au trimis si trimit proiecte mari la Bruxelles ca sa capete bani. Romania a transmis o lista cu 200 de proiecte (detalii aici), insa potrivit unor specialisti acestea sunt facute in pripa, de mantuiala si, in consecinta cu sanse mici de a fi considerate eligibile. Cel mai mare proiect propus depaseste 7 miliarde de euro si vizeaza constructia de austoastrazi, intre propuneri regasindu-se si o a 7-a magistrala de metrou – Voluntari-Bragadiru.