• copiii trebuie incurajati sa-i ceara profesorului sa repete mesajul pe care nu l-au inteles, prin intrebari ca: “Ce-ai spus?”/ “Mai spune o data!”/ “Cred ca nu am inteles ce ai spus”/ “Te rog sa mai spui o data”
• sa ceara explicatii prin intrebari ca: “Ce inseamna ca …?”
• sa faca in clasa exercitii pentru depasirea fricii de esec, cum ar fi exercitii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala neintelegerea/ intelegerea mesajului

Un alt obiectiv pe care invatatorii trebuie sa il urmareasca, stabilit acum prin programa, este sa trezeasca curiozitatea copiilor. Iar pentru asta, curriculumul le propune invatatoarelor sa le ceara copiilor sa faca desene, benzi desenate sau scheme prin care sa ilustreze ce au inteles din texte informative sau literare simple, sa completeze ora cu filmulete pentru copii (online sau TV) pe teme de interes pentru clasa,sa foloseasca reportofonul, computerul sau alte tipuri de tehnologii pentru a asculta la clasa diferite texte.

In acelasi timp, elevii vor invata ce inseamna un text de informare si un text functional prin vizionarea si realizarea in clasa a unor afise de promovare a unei serbari, a unui concurs sau a unei tombole, prin realizarea de tabele sau a altor tipuri de organizatoare grafice, carti postale, invitatii si, acolo unde este posibil, de email-uri.

“Recomandam ca textele sa fie ascultate de catre elevi, de cate ori este necesar, astfel incat acestia sa poata realiza sarcinile de lucru si sa isi antreneze progresiv competentele de ascultare“, se arata in programa scolara pe baza careia invatatorii isi vor face planificarea pentru anul viitor.

Tot la capitolul “sugestii metodologice”, Ministerul Educatiei le transmite invatatoarelor urmatoarele: “Este esential ca elevii sa comunice autentic cu cei din jur, pentru a intelege, prin intuitie, apoi prin reflectie, importanta de a-l asculta cu adevarat pe celalalt, de a fi atent la nevoile lui, de a empatiza si de a nu judeca. Formarea unor deprinderi de ascultator activ este o componenta importanta a competentei de comunicare. Astfel, contextele create in spatiul scolii trebuie sa fie autentice, adecvate varstei si sa raspunda dorintelor grupului de elevi“.

Tot la clasa a III-a vor face cunostinta cu primele informatii care tin de clasele morfologice. Programa prevede substantivul, adjectivul calificativ, pronumele personal, verbul, dar si “intuirea numarului, a genului“.

In ceea ce priveste predarea primelor elemente de gramatica, Ministerul Educatiei le spune profesorilor ca “sesizarea semnificatiei categoriilor gramaticale si a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de imaginatie si prin analogii reprezentative“.

Ce spune programa:

“Cum poate intelege numarul si genul substantivului un copil aflat in stadiul operatiilor concrete? Cum ajunge sa observe ca toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseste pentru a numi obiectele din jurul sau, au niste caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi o calatorie pe o planeta necunoscuta, unde elevii, pentru orientare, trebuie sa numeasca diversele formatiuni pe care le observa. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifica, pe baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. gasite pe internet. Alt punct de acces poate deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat din filmul E.T.. De exemplu, copiii ii arata prietenului, E.T., gradina din spatele casei, numind diverse componente si folosind gesturi:

– Un pom!

– Trei pomi!

– Uite o floare …

Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijina intuirea conceptelor.

Demersul constructivist, adoptat in contemporaneitate, presupune explorarea de catre elevi a realitatii comunicarii in acelasi mod in care au facut-o, in trecut, aceia care au scris gramaticile, nu cu scopul de a scrie ei insisi alte tratate, ci de a comunica eficient, responsabil“.

• Descarca de aici Programa scolara integrala pentru disciplina Limba si literatura romana clasa a III-a. Elevii de clasa a III-a fac 5 ore pe saptamana de Limba si literatura romana

Ce vor invata elevii la clasa a III-a, pe larg (Sursa):

• Sa extraga detalii dintr-un text. Exemple de activitati: Completarea unor tabele cu informatii din texte pe care le-au ascultat, indeplinirea unor actiuni pe care le-au ascultat prin urmarirea, de exemplu, a unui clip youtube
• Sa deduca sensul unui cuvant, prin raportare la mesajul pe care l-au auzit. Exemple de activitati: Folosirea unor tehnici prin incercare si eroare pentru a descoperi semnificatia cuvintelor, explicarea sensului cuvantului prin mijloace verbale si nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat
• Sa identifice regularitati ale limbii prin raportare la mesaje audiate. Exemple de activitati: observarea unor marci specifice (plural/ gen etc.)
• Sa isi exprime curiozitatea fata de diverse tipuri de mesaje. Exemple de activitati: realizarea unor desene prin care copiii sa ilustreze ce au inteles din anumite texte, sa urmareasca o tema de interes pentru clasa inclusiv prin vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV), audierea unor povesti, povestiri, intamplari folosind reportofonul, computerul etc.
• Sa aiba o atitudine deschisa fata de comunicare, in conditiile in care NU intelege un mesaj pe care l-a ascultat. Exemple de activitati: copilul sa ceara sa i se repete un mesaj (de exemplu, “Ce-ai spus?”/ “Mai spune o data!”/ “Cred ca nu am inteles ce ai spus”/ “Te rog sa mai spui o data”), sa ceara explicatii (de exemplu, “Ce inseamna ca… ?”), sa faca exercitii pentru depasirea fricii de esec – exercitii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala neintelegerea/ intelegerea mesajului.
• Sa descrie un obiect,o fiinta din universul apropiat pe baza unui plan simplu. Exemple de activitati: elevul sa numeasca trasaturi ale obiectelor/ fiintelor, sa descrie cu ajutorul profesorului obiecte la indemana, colegul de banca.
• Sa povesteasca o intamplare pe care o cunoaste. Exemple de activitati: relatarea dupa intrebarile investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? Cand? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?), sa povesteasca un fragment dintr-un film, un desen animat sau un clip pentru care nu exista subtitrare sau sonor.
• Sa prezinte activitati pe care le-a facut singur sau in grup. Exemple de activitati: elevul sa faca aceasta prezentare dand raspunsuri la intrebari simple cum ar fi “Ce ai facut? Ce ai facut mai intai? Si apoi? Dar in cele din urma?“
• Sa participe la interactiuni pentru gasirea de solutii la probleme. Exemple de activitati: dezvoltarea de proiecte interdisciplinare, organizarea unui eveniment (o serbare, o expozitie cu afise realizate in urma lecturilor)
• Sa isi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare, in functie de partenerul de dialog. Exemple de activitati: sa joace roluri intr-o scena de poveste sau sa simuleze diverse situatii, cu respectarea unor reguli stabilite (de exemplu, “Esti cu bicicleta in parc si ai gasit un pui de porumbel cazut din cuib. Este un domn pe o banca mai incolo. Jucati scena!“)
• Sa extraga detalii dintr-un text. Exemple de activitati: lectura activa, cu creionul in mana, activitati in perechi cu scopul de a lamuri aspecte neintelese, copiii pot invata sa foloseasca jurnalul cu dubla intrare (elevii trebuie sa imparta o foaie de caiet in doua, in stanga sa scrie un fragment care i-a impresionat dintr-un text citit, iar in dreapta – opiniile personale despre acel fragment, raspunzand la intrebari ajutatoare), pot invata sa citeasca folosind metoda SINELG (elevii trebuie sa faca insemnari pe marginea texului citit, astfel: sa scrie V in dreptul paragrafelor care contin informatii cunoscute deja de elev, semnul – acolo unde continutul infirma opiniile copilului, + cand informatia citita este noua si ? unde elevul vrea sa stie mai multe. Sursa explicatiilor); un alt exemplu de activitate este folosirea tehnicii SVI – Stiu, Vreau sa stiu, Am invatat.
• Sa formuleze un raspuns emotional fata de un text pe care l-au citit. Exemple de activitati: exprimarea reactiilor prin desen, mima, schema, ritm/ melodie, exercitii de tipul “daca as fi (personajul) … m-as simti/ as fi …“
• Sa formuleze o parere despre o povestire/personajele acesteia. Exemple de activitati: exercitii de exprimare personala pe baza elementelor din text, exprimarea acordului sau a dezacordului fata de actiunile si atitudinile unor personaje.
• Sa evidentieze cuvinte-cheie intr-un text si alte aspecte importante ale acestuia. Exemple de activitati: realizarea de diagrame, tabele pentru a evidentia relatii intre diferite elemente de structura sau de continut
• Sesizarea unor regularitati ale limbii pe baza textului citit. Exemple de activitati: observarea unor marci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.)
• Sa aprecieze valoarea cartilor. Exemple de activitati: activitati la biblioteca, amenajarea unui colt de lectura in clasa, prezentarea unei carti la intervale ritmice (o data pe saptamana, o data la doua saptamani etc.), derularea de proiecte de lectura in grup, care se finalizeaza prin realizarea unei “carti”; expozitie cu asemenea produse
• Sa aplice reguli de despartire in silabe la capat de rand, de ortografie si de punctuatie in redactarea de text. Exemple de activitati: interevaluarea textelor scrise, revizuirea textelor redactate, discutarea problemelor aparute la despartirea in silabe, completarea semnelor de punctuatie intr-un text fara punctuatie si discutarea rezultatelor
• Sa scrie texte simple care contin limbaj vizual si verbal: realizarea unui afis pentru promovarea unei serbari/ a unui concurs/ a unui proiect/ a unei tombole, elaborarea unui fluturas pentru comunicarea rezultatelor unui proiect
• Sa realizeze scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat, pornind de la intrebari de sprijin. Exemple de activitati: elaborarea de instructiuni amuzante pentru obiecte la indemana (de exemplu, “Cum este guma? La ce foloseste? Gaseste si o utilizare neobisnuita!“)
• Sa povesteasca pe scurt o intamplare imaginata sau traita. Exemple de activitati: alegerea unor subiecte atractive si construirea unei “burse a povestilor”, antrenamente de scriere creativa, scrierea unui paragraf in care se folosesc conectori de tipul: mai intai, apoi, in cele din urma

Liste orientative de autori

Programa prevede ca aceste liste sunt orientative, iar autorii de manuale si profesorii vor selecta autorii si textele pe care le considera adecvate.

• Literatura romana

Grigore Alexandrescu – Fabule

Tudor Arghezi – Cartea cu jucarii

Ana Blandiana – Intamplari din gradina mea

Iordan Chimet – Cele douasprezece luni ale visului

George Cosbuc – Poezii

Ion Creanga – Amintiri din copilarie

Mihai Eminescu – Poezii

Emil Garleanu – Din lumea celor care nu cuvanta

Silvia Kerim – Povestiri despre prietenii mei

Gellu Naum – Cartea cu Apolodor

Adrian Oprescu – Tomi. O poveste

Cezar Petrescu – Fram, ursul polar

Adina Popescu – Miriapodul hoinar si alte povesti

Mihail Sadoveanu – Povestiri pentru copii

Mircea Santimbreanu – Recreatia mare

Marin Sorescu – Unde fugim de-acasa

Radu Tudoran – Toate panzele sus

George Toparceanu – Poezii

Ce poti face cu doua cuvinte? (juniorii). Antologie.

• Literatura universala

Roald Dahl – Matilda, Vrajitoarele, Uriasul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe

Gemma Elwin Harris – Intrebari mari de la cei mici la care raspund niste oameni foarte importanti

Michael Ende – Punci cu porunci, Jim Nasturel si Luckas, mecanicul de locomotiva

Cornelia Funke – Cand Mos Craciun cade din cer, Devoratorul de carti

Steven Hawking – George si cheia secreta a Universului, George in cautare de comori prin Cosmos, George si Big Bangul

Erich Kastner – Emil si detectivii, Emil si ce trei gemeni

Paul Maar – Sambata, cand vine Sambo

Nikolai Nosov – Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai

PIRLS – Culegere. Instrumente de test, EDP 2013

Citeste si:

• ​DOCUMENT Programele scolare pentru clasele a III-a si a IV-a au fost aprobate de Ministerul Educatiei. Ce prevede noul curriculum la Limba romana, Matematica si Stiintele naturii