Comunicatul de presa transmis joi de Ministerul Comunicatiilor:

In contextul ultimelor amenintari din Statele Membre UE si al recentului atentat cu caracter terorist din Franta, Ministerul pentru Societatea Informationala convoaca astazi, 8 ianuarie 2015, in regim de urgenta, grupul de lucru interinstitutional pentru analiza efectelor concrete in plan national ale hotararii preliminare pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene privind Directiva 2006/24/CE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului si de modificare a Directivei 2002/58/CE si ale Deciziei Curtii Constitutionale nr. 440 din 8 iulie 2014.

• “In urma deciziei CCR si in lipsa in lipsa adoptarii la nivel european a unui nou act legislativ UE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului, s-a creat un vid legislativ cu posibile consecinte negative asupra desfasurarii activitatii organelor de urmarire penala, a instantelor de judecata si a organelor de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale. Este imperios necesar sa identificam solutii urgente si acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme cum este cea a terorismului. Mai mult decat atat, este nevoie sa gasim formula optima, care sa asigure atat securitatea individului, dar care sa nu atenteze la spatiul privat, datele personale sau libertatea de expresie”, a declarat Sorin Grindeanu, Ministrul pentru Societatea Informationala.

Grupul de lucru a fost creat la solicitarea Primului-Ministru in luna aprilie a anului 2014 si este compus din reprezentanti ai Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informatii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Public, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Directia Nationala Anticoruptie, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, Ministerul pentru Societatea Informationala si Ministerul Justitiei”.

Amintim ca judecatorii Curtii Constitutionale au decis in data de 8 iulie in unanimitate, ca Legea 82/2012, cunoscuta drept legea “Big Brother”, este neconstitutionala. Curtea “a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile Legii nr.82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice sunt neconstitutionale”.

Totodata, in data de 16 septembrie, Curtea Constitutionala a decis ca Legea referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay este neconstitutionala, judecatorii CCR admitand o sesizare a Avocatului Poporului in acest sens. Avocatul Poporului atacase pe data de 9 iulie 2014 la Curtea Constitutionala legea privind identificarea celor care folosesc cartele telefonice preplatite si retele Wi-Fi, pe motiv ca aceasta ar aduce atingere principiului garantarii si ocrotirii vietii intime familiale si private de catre autoritatile publice si principiului proportionalitatii prevazut expres de art. 53 alin. (2) din Constitutie.

Serviciul Roman de Informatii a avertizat in 20 septembrieca deciziile Curtii Constitutionale de a declara drept neconstitutionale asa-numita Lege BigBrother si Legea cartelelor prepay au creat “un vid legislativ, cu consecinte grave, greu de anticipat, asupra securitatii nationale” si ca aceste consecinte sunt “deja resimitite in reducerea drastica a capabilitatilor operationale, in imposibilitatea institutiilor statului de gestiona riscuri si amenintari iminente la adresa securitatii nationale, precum si in crearea unor vulnerabilitati fara precedent, de natura a afecta siguranta cetatenilor”.

• Tiberiu Nitu: Legile privind cartelele preplatite si retentia datelor, instrumente potrivite impotriva terorismului

Legile privind cartelele preplatite si retentia datelor ar putea constitui instrumente potrivite de lupta impotriva terorismului, daca ar fi in vigoare, a declarat joi, 8 ianuarie 2015, procurorul general Tiberiu Nitu, potrivit Agerpres.

“Pentru o prevenire eficienta a actelor de terorism avem nevoie de instrumente potrivite si legile privind cartelele preplatite si retentia datelor ar putea constitui astfel de instrumente potrivite, daca le-am avea. Se impun a fi adoptate legi eficiente care sa poata constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism. Ati mentionat ce se intampla la Paris… Uitati-va ce inseamna sa incerci sa combati! E groaznic ceea ce se intampla!”, le-a declarat Nitu jurnalistilor, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit lui, asemenea acte normative sunt “imperios necesare”, astfel ca nicio masura in sprijinul luptei impotriva terorismului nu poate fi considerata ‘disproportionata’ in raport cu faptele.

• Citeste si: Tiberiu Nitu: Legile privind cartelele preplatite si retentia datelor, instrumente potrivite impotriva terorismului

Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei, care vizeaza accesul autoritatilor la datele informatice, este atacata in prezent la Curtea Constitutionala



De amintit si faptul ca luna trecuta Parlamentul a aprobat legea privind securitatea cibernetica a Romaniei, care prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT.

Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare.

Art 17 al acestei Legi prevede urmatoarele:

• a) Sa acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivataa Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Serviciului de Protectie si Paza, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii”.

Treisprezece organizatii neguvernamentale au facut un apel luni, 22 decembrie 2014, catre Presedintele Klaus Iohannis, catre liderii grupurilor parlamentare, catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si catre Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constitutionala asupra Legii Securitatii cibernetice, care, in forma adoptata recent de Parlament, ar incalca garantiile constitutionale privind viata privata.

Acestea au reclamat printre altele ca prin aceasta lege se ofera access la date informatice intr-un mod extrem de vag pentru foarte multe institutii.

• “Asta inseamna ca oricare din aceste institutii, daca are o solicitare motivata ar trebui sa fie lasata sa aiba acces la datele detinute. Cine stabileste daca aceasta solicitare este suficient de motivata si daca datele sunt relevante? De ce nu un judecator, asa cum prevede acum Codul de procedura penala (art 138 si 140)“, au atentionat ONG-urile.

Pentru detalii citeste si: Societatea civila ii cere presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge Legea Securitatii cibernetice pentru ca ar incalca garantiile constitutionale privind viata privata