Pe de alta parte, in august 2012, Mona Pivniceru a demisionat din magistratura pentru a fi numita in functia de ministru al justitiei, tocmai pentru a evita acuzatiile ca incalca principiul separatiei puterilor in stat, ca judecator intrat in executiv.

Iata cum argumenteaza, intre altele, Curtea Constitutionala, in decizia pronuntata in 2009, respingerea ordonantei prin care Guvernul a propus cooptarea presedintelui Senatului in CSAT.

“Curtea constata ca C.S.A.T.-ul este o autoritate a administratiei publice centrale cu caracter autonom, care, potrivit art. 65 alin. (2) lit. g) si art. 111 alin. (1) din Constitutie, se afla sub control parlamentar direct, astfel ca includerea presedintelui Senatului in componenta acestui organism “afecteaza” raporturile dintre cele doua autoritati fundamentale ale statului, care trebuie sa fie guvernate de principiul constitutional al separatiei si echilibrului puterilor.”

De notat ca sesizarea la Curtea Constitutionala a fost facuta, in 2009 de PNL, partidul presedintelui Klaus Iohannis, care a reclamat incalcarea principiului separatiei puterilor in stat prin includerea in CSAT a presedintelui Senatului.

Or, si in cazul Procurorului General se aplica acelasi rationament. In Constitutie, institutia Ministerului Public este incadrata in cadrul capitolului VI “Autoritatea judecatoreasca”. Procurorul, magistrat fiind, parte a puterii judecatoresti, nu ar putea face parte nici el din CSAT fara a incalca principiul separatiei puterilor in stat.

In opinia expertilor consultati de HotNews.ro, CSM ar trebui sa stabileasca faptul ca magistratii nu pot face parte din executiv, la nivel de ministri sau secretar de stat, ci cel mult de experti detasati pe langa ministere.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, 6 ianuarie: “Din acelasi punct de vedere al consolidarii sistemului judiciar, opinez ca, in perspectiva regandirii si modernizarii arhitecturii institutionale a legilor sigurantei nationale si a legii CSAT, este util sa luam in discutie daca nu cumva intre membrii CSAT ar trebui sa se regaseasca si procurorul general, nu o persoana anume, ci institutia procurorului general. De asemenea, cred ca CSM, Inalta Curte si Parchetul General ar trebui sa poata avea initiativa legislativa pentru ca reprezinta institutiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justitiei.”

Intr-un interviu pentru Adevarul Live, Iohannis si-a explicat propunerea, afirmand ca “nu este vorba despre separatia puterilor in stat, este vorba de colaborarea puterilor in stat.”

“Se crede ca cele trei puteri trebuie sa se pazeasca reciproc. Este o interpretare pe care nu o impartasesc. Nu trebuie sa lupte una impotriva celeilalte, toata lumea trebuie sa colaboreze pentru a rezolva problemele Romaniei”, a mai spus Iohannis.

Seful statului a explicat de ce procurorul general ar trebui sa faca parte din CSAT. “CSAT nu se ocupa numai de apararea tarii, ci si de securitatea nationala. Cred ca toti sunt de acord ca lupta anticoruptie si lupta impotriva crimei organizate tin de securitatea nationala. Cred ca e o tema pe care trebuie sa o judecam foarte bine. In CSAT este ministrul Transporturilor. Chiar cred ca lucrurile de care se ocupa procurorul general sunt cel putin la fel de relevante ca ministrul Transporturilor”, a declarat Iohannis la Adevarul Live. (Nota: Ministrul Transporturilor NU face parte din CSAT)

In legatura cu dreptul de initiativa legislativa al Inaltei Curti, CSM si Parchetului General, Klaus Iohannis a elaborat ideea lansata cu o zi in urma:

“Nu am spus ca e obligatoriu, nu am spus ca nu se poate altfel. Trebuie judecata si de cei din sistem, si de constitutionalisti. Daca in sistemul judiciar apare o discutie si se ajunge la concluzia ca ar fi bine sa se modifice o anumita lege, atunci trebuie sa se adreseze ministrului justitiei. Si atunci suntem in situatia ca o putere in stat sa se adreseze Parlamentului prin intermediul altei puteri. Am considerat ca este bine sa aduc in discutie aceasta chestiune dupa discutii cu oameni din sistem”.

Potrivit unor experti in drept constitutional consultati de HotNews.ro, Inalta Curte, CSM si Parchetul General nu pot avea drept de initiativa legislativa deoarece ar incalca acelasi principiu al separatiei puterilor in stat. “Instantele ar ajunge in situatia de a ajunge sa interpreteze si sa aplice legi facaute de magistrati, or nu e rolul judecatorilor sau procurorilor de a face legi. E drept ca acestea ar urma sa fie votate in Parlament, dar astazi nici macar ministerele nu au drept de initiativa legislativa, ci doar Guvernul, care si le asuma”, afirma specialistii consultati de HotNews.ro.

Premierul Victor Ponta a scris pe Twitter ca ideea presedintelui Klaus Iohannis ca procurorul general sa fie membru al CSAT, iar CSM, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul General sa aiba drept de initiativa legislativa este corecta si a precizat ca va sprijini aceste propuneri.

“Cred ca este o idee corecta si initiativa legislativa pentru CSM ICCJ si PG – voi sprijini aceste propuneri”, spune Ponta, pe Twitter.

Si ministrul justitiei, Robert Cazanciuic, a declarat, potrivit Mediafax, ca propunerea presedintelui Klaus Iohannis ca CSM, Ministerul Public si Inalta Curte de Casatie si Justitie sa aiba drept de initiativa legislativa este o solutie corecta, dar ca este nevoie de o dezbatere in acest sens.

“Este nevoie in primul rand de o dezbatere. De principiu, solutia este corecta, numai ca trebuie sa vedem cum facem practic acest proces, pentru ca ceea ce se reproseaza de foarte multe ori sistemului in ansamblu este tocmai o anumita incoerenta la nivel normativ. Dorinta noastra trebuie foarte bine pusa in practica. Altfel, s-ar putea sa avem lucruri facute in paralel si sa impiedice aplicarea si intelegea corecta a unui act normativ”, a spus Robert Cazanciuc, dupa sedinta de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.