Cauze



Un studiu efectuat de compania Regus releva faptul ca in Romania durata medie a unui drum catre birou, doar dus, este de 28 de minute. Dar, in acelasi timp, aproape 20% dintre romani trebuie sa calatoreasca peste 45 de minute pentru a ajunge la locul de munca. In aceste conditii, stresul cumulat in timpul condusului nu va influenteaza doar cand va aflati la volan. Acesta va poate afecta viata profesionala, cat si pe cea personala.

Un alt studiu efectuat de Laboratorul de psihologie experimentala “Gh. Zapan (http://topub.unibuc.ro/influenta-zgomotelor-inregistrate-in-traficul-rutier-asupra-procesarii-vizuale-a-stimulilor-in-campul-central-si-periferic/

), a demonstrat ca zgomotul inregistrat in traficul din Bucuresti influenteaza negativ viteza de reactie la stimulii vizuali periferici, cat si aprecierea vitezei si a distantei in campul vizual central. Astfel, studiul subliniaza faptul ca reactivitatea emotionala si cea motrica pot fi influentate de stimulii perturbatori auditivi din traficul rutier.

Unii psihologi avertizau si asupra faptului ca, de cand tehnologia a avansat, iar industria auto s-a aliniat la cele mai inalte standarde de siguranta, unii soferi au inceput sa conduca din ce in ce mai prost. Motivatia psihologilor a fost una destul de simpla, si anume ca, cu cat o masina are mai multe elemente de siguranta, cu atat soferii se simteau mai intangibili si executau manevre periculoase: depasiri ale limitei de viteza, franari bruste, nepastrarea distantei regulamentare sau taiau calea altor soferi “crosetand” benzile fara semnalizare si fara asigurare in prealabil.

Ce ar fi de facut?

In primul rand, incercati sa va rezervati suficient timp pentru a ajunge la o destinatie, luand in calcul si eventualele blocaje din traficul rutier. O alta solutie pentru a va pastra calmul si “capul limpede” la volan este acea de a asculta muzica preferata care va creaza o stare de relaxare.

Trebuie sa incercati sa va lasati problemele acasa sau la birou, dupa caz, si sa va bucurati de condus, iar atentia sa fie sporita pentru a preintampina situatii periculoase sau stresante.

Trebuie sa stiti ca agresivitatea se alimenteaza tot cu agresivitate. Asa cum in fizica ati invatat ca orice actiune are si o reactiune, in cazul agresivitatii trebuie sa fiti constienti ca o actiune agresiva din partea dvs. va avea ca efect sporirea agresivitatii celuilalt sofer si nu o atenuare a acesteia. Trebuie sa aplicati un “catalizator”, sa va pastrati calmul si sa va concentrati mai departe pe condus.

Nu am vrea sa le gasim o scuza celor agresivi in trafic, dar o concluzie a unui grup de neurologi pune sofatul agresiv pe seama unei afectiuni botezate Dunning-Kruger. Aceasta afectiune este caracterizata prin neatentie si lipsa abilitatilor de concentrare. Mai grav e faptul ca aceste persoane care sufera de aceasta afectiune nu sunt constiente de acest lucru, ba mai mult, afectiunea ii determina sa considere ca detin abilitati speciale legate de sofat; in caz de incidente in trafic, din cauza acestei false “superioritati”, soferii care sufera de Dunning-Kruger vor considera ca vina apartine celorlalti participanti la trafic. (http://en.wikipedia.org/wiki/Dunning%E2%80%93Kruger_effect)

In loc de inchiere, va prezentam un clip care face parte dintr-un studiu efectuat de universitatea americana MIT (Massachusetts Institute of Technology) si Audi, menit sa masoare nivelul de frustrare al soferilor atunci cand conduc prin orase aglomerate. Drum bun si asfalt uscat!