intrebari de la utilizatorul “andreesanu”: Cite produse aflate in stocurile SUA si care au termene de valabilitate expirate vor lua calea UE dupa semnarea acestui tratat ? Cite laboratoare de control – carantina sanitara va avea UE pentru verificarea calitatii produselor ce se vor importa din SUA ? Care sunt limitele admise in produsele alimentare pentru: conservanti, hormoni, pesticide, metale grele, radioactivitate, importate din SUA ???

Pekka Pesonen: Agricultorii si cooperativele agricole din Europa se asteapta ca toate reglementarile de siguranta americana din UE si SUA sa fie respectate pe viitor. Ambele au standarde foarte ridicate de siguranta alimentara, dar mijloacele pentru a le pune in aplicare pot sa difere. Copa-Cogeca nu gaseste niciun motiv pentru reluarea discutiilor pe tema hormonilor in productia zootehnica. Avem o solutie a Organizatiei Mondiale a Comertului in aceasta chestiune. In privinta organismelor modificate genetic, nu ne asteptam ca vreuna dintre parti sa-si schimbe propria legislatie. Speram ca procedurile de aprobare de piata ar trebui sa urmeze acelasi program, pentru a evita distorsiuni de piata in special in sectorul culturilor arabile. Majoritatea celorlalte chestiuni legate de alimentatie este deja acoperita de legislatia UE, care ne asteptam sa fie respectata.

Comunitatea agricultorilor europeni este foarte atasata standardelor noastre de productie din UE. Credem cu tarie ca si consumatorii din afara Uniunii apreciaza la randul lor produsele noastre cu o mare valoare adaugata – produse agricole, piscicole, ce tin de acvacultura sau silvicultura. Totusi, respectam mult si standardele americane. Ele pot fi diferite de cele europene, dar vizeaza acelasi nivel ridicat de siguranta a consumatorilor. Noi nu vedem ca in SUA consumatorii sa moara in masa. De asemenea, situatia sigurantei alimentare in UE este, in prezent, cea mai buna din punct de vedere istoric.

Rolul Autoritatii Europene pentru Siguranta Europeana (AESE) este de o importanta absoluta in Europa cand vine vorba despre evaluarea stiintifica a diverselor riscuri. In fapt, echivalentul american, Administratia Alimentelor si Medicamentelor, beneficiaza de un sprijin puternic din partea cetatenilor americani pentru rolul similar pe care il are pe piata din SUA. Drept urmare, Copa-Cogeca sprijina cu tarie activitatea AESE. Pentru controlul importurilor, ne bazam pe autoritatile vamale ale statelor noastre membre in urmarirea produselor agricole, de pescuit si de silvicultura.

intrebare de la utilizatorul “Gheorghe”: In Romania, agricultura nu produce locuri de munca sau, daca le produce, sunt salarizate foarte slab. Ce sanse sunt ca TTIP sa aduca mari companii americane care sa investeasca in Romania si sa ofere locuri de munca bune?

Pekka Pesonen: Copa-Cogeca are deplina credinta intr-un viitor mai bun pentru sectorul agricol UE. Avem nevoie de inovatie, investitii si, astfel, de o competitivitate mai mare pe piata UE si, implicit, pe piata agro-alimentara internationala. E adevarat ca veniturile unui agricultor mediu sunt mici. Acest lucru trebuie sa se schimbe, in conformitate cu abilitatile profesionale ridicate si experienta de care are nevoie acest sector, in special din partea noilor generatii. Toate investitiile in agricultura europeana sunt binevenite!

intrebare de la utilizatorul “Andra”: Ce riscuri / beneficii aduce TTIP pentru consumatorul din UE?

Pekka Pesonen: Atat timp cat este aplicata o legislatie relevanta, nu vedem sa existe riscuri majore pentru consumatorii din UE sau din SUA. Este vorba mai mult despre respectarea unor stanrdarde de productie consacrate. Din punct de vedere al consumatorului, as prefera o gama mai buna de produse si informatii despre cum sunt produse alimentele. Ne asteptam ca noi, in Europa, sa putem oferi aceasta gama mai buna de produse si pentru consumatorii din SUA. Pentru sectorul nostru, riscurile majore rezulta din pozitia concurentiala in cateva sectoare sensibile, cum ar fi carnea de porc, de pui sau de vita. Cu toate acestea, consumatorul european ne asteptam sa raspunda pozitiv la aceleasi standarde de productie pe care le urmam in Europa. Si, cu siguranta, solicitam masuri de siguranta suplimentare pentru a ne proteja sectoarele sensibile.

intrebare de la utilizatorul “Andrei”: In tratatul cu Canada, Romania se regaseste cu un singur produs protejat cu indicatie geografica, magiunul de Topoloveni. Ca atare, cum se poate descurca agricultura romaneasca pe o piata transatlantica dupa intrarea in vigoare a TTIP? Sunt cateva tari europene cu branduri puternice agrocalimentare (Italia, Franta, Spania, Germania si cam atat). Restul ce fac?

Pekka Pesonen: Ca membru UE, Romania trebuie sa profite pe deplin de legislatia relevanta a UE. Indicatiile geografice ofera un anumit grad de protectie la nivel UE si intr-unele din acordurile comerciale internationale. Credem, cu tarie, ca agricultura romaneasca este cea care ii poate servi cel mai bine pe consumatorii sai. Potrivit experientelor noastre din cateva state membre, preferintele consumatorilor favorizeaza mereu produsele agro-alimentare locale, regionale sau nationale. O problema mai mare este: care va fi impactul de pret pe care piata internationala il are asupra acelor produse. Aceasta chestiune se simte deja in UE. Pietele noastre sunt influentate puternic de pietele internationale.

Romania este una dintre regiunile istorice de productie agricola din Europa. Exista oportunitati reale pentru agricultura romaneasca, dar trebuie sa ne asiguram suficiente investitii si dezvoltare pentru acest sector, pentru a face lucrurile sa mearga.

intrebare de la utilizatorul “Gelu”: In acest punct al discutiei, cat este de mare pericolul ca prin TTIP sa se permita invadarea carnii americane tratate cu hormoni sau a organismelor modificate genetic (OMG) sa patrunda in UE?

Pekka Pesonen: Nu ne asteptam la deschiderea dosarului hormonilor. De asemenea, in privinta OMG-urilor, exista o legislatie UE in vigoare. Majoritatea OMG-urilor utilizate in UE sunt deja importate din terte tari, in conformitate cu legislatia UE existenta. Cel mai probabil, TTIP nu va schimba acest lucru in mod dramatic.

intrebari de la utilizatorul “Lorena”: Vreau sa va intreb despre puiul clorinat. TTIP ar da drumul la pui clorinat in UE? Ce efecte are acest pui asupra sanatatii oamenilor? Am auzit ca americanii se tem ca produsele europene nu respecta standardele de combatere a lysteriei. Ce le raspundeti?

Pekka Pesonen: Problema puiului clorinat este mai mult una ce tine de imaginea de produs, decat o chestiune de siguranta alimentara. Preocuparile noastre tin de procesul de productie, procesul de inspectare a carnii. Decontaminarea ar putea acoperi unele practici prost administrate in etapele de inceput ale lantului alimentar. Producatorii nostri europeni de carne au facut investitii majore pentru a pastra intact lantul de productie. Acest lucru trebuie respectat. Din fericire, decizia recenta a UE de a autoriza tratamentul cu acid lactic al carcaselor de bovine nu a perturbat piata. Dar, cu siguranta, recunoastem dreptul consumatorilor de a lua decizia finala. Evident, cei mai multi consumatori europeni pot avea unele rezerve in privinta produselor de pui cu miros de clor. Am cerut SUA sa recunoasca si standardele noastre inalte in privinta encefalopatiei spongiforme bovine (BSE – supranumita si boala vacii nebune – n.r.). Pana acum, acest lucru nu este valabil, in practica. UE in continuare nu exporta produse din carne de vita in SUA, in pofida faptului ca nu exista nicio justificare stiintifica pentru embargoul american (luni, 6 ianuarie 2015, Irlanda a devenit prima tara UE care a primit permisiunea de a exporta vita in SUA, dupa aproape 16 ani de embrago american pentru acest produs din UE, insa procesul este greoi in continuare – n.r.).

intrebari de la utilizatorul “Flaviu”: 1. Romania are ferme mici, cele mai multe sunt de subzistenta. Care credeti ca va fi efectul TTIP? Produsele americane vor scoate si mai mult agricultura romaneasca de pe piata? sau vor veni investitori americani in agricultura romaneasca? Sau aveti alt scenariu? 2. De ce nu investesc companiile europene in agricultura din Romania, unde avem terenuri ieftine si bune, dar nu avem instalatii de irigatie si nici utilaje agricole?

Pekka Pesonen: Pe o piata internationala mai deschisa, fermele mai mici, de semi-subzistenta sunt adesea cele care dovedesc o rezistenta mai mare in fata fluctuatiilor pietei. Totusi, credem ca agricultura trebuie sa se dezvolte in pas cu restul societatii. Avem nevoie in sectorul nostru de oameni noi, de agricultori tineri. Nu pot sa le cer copiilor mei sa se ataseze de acest sector la un nivel de venit mult mai mic. Agriculturua romaneasca are un potential bun, dar pentru a fi exploatata pe deplin e nevoie de investitii. Speram ca aceasta investitie a venit din surse europene, din chiar sectorul agricol. Dar cu siguranta nu vrem sa inchidem usile niciunui plan de investitii, indiferent de unde vine el, atat timp cat baza planului de investitii este sustenabila in termeni economici, ecologici si sociali.

Citeste si:

Carnea cu hormoni, organismele modificate genetic, exportul de produse agroalimentare in SUA – subiecte pentru discutia online cu Pekka Pesonen , secretar general al organizatiei europene a fermierilor Copa-Cogeca