Tara cea mai saraca din Uniunea Europeana (UE) dupa Bulgaria isi aminteste si comemoreaza, de la jumatatea lui decembrie, rasturnarea regimului totalitar al lui Ceausescu, executat in ziua de Craciun, in 1989. Aproximativ 1.000 de romani au fost ucisi in aceasta revolutie.

La Zimnicea, un oras din sudul tarii cu 15.000 de suflete, locuitorii cu care AFP a stat de vorba nu pot sa se impiedice, in pofida brutalitatii regimului, sa afime ca regreta traiul dinainte. “In timpul comunismului toata lumea avea un loc de munca” este fraza care revine ca un laitmotiv.

Din balconul primariei, care domina principala piata din oras, primarul social-democrat Petrica Parvu arata cladirile publice, in prezent inchise, care erau odinioara mandria Zimnicei.

Barbatul, in varsta de aproximaiv 60 de ani, evoca plin de nostalgie uzinele construite in comunism, in care munceau peste 8.000 de oameni.

“Dupa 1990 a inceput marea drama nationala, cu toti acesti salariati trimisi in somaj si inchiderea uzinelor”, povesteste el pentru AFP. In prezent, doar 3.500 de persoane au un loc de munca in oras.

“Toata zona industriala a fost distrusa. Uzinele de tevi si zahar…”, isi exprima regretul Viorica Ghicea, o pensionara in varsta de 69 de ani. “Inainte de 1989, oamenii isi primeau salariul la 15 zile, elevii aveau manuale gratuite”, isi aminteste ea.

La fel ca alte orase romanesti, Zimnicea a fost victima “unei dezvoltari aberante” inainte de 1989, subliniaza economista Otilia Nutu. Dependente de sustinerea statului, intreprinderile “erau sortite falimentului” dupa prabusirea comunismului, declara ea pentru AFP.

– Capitalism in stil romanesc

In prezent, soarta orasului se afla mai mult sau mai putin in mana unei singure persoane, Ioan Niculae, cel mai bogat om din Romania, un miliardar in euro originar din Zimnicea.

Sigla conglomeratului sau agroindustrial – InterAgro – este omniprezenta pe strazi. Numeroase familii au un membru printre salariatii acestuia, marea majoritate platiti cu salariul minim, adica aproximativ 200 de euro de luna.

Nasul fiicei primarului, magnatul a cumparat, in conditii netransparente si la sume derizorii potrivit criticilor sai, doua dintre fostele uzine din oras. Una a fost inchisa, cealalta functioneaza la minimum, insa pe terenurile pe care le detine au fost ridicate alte afaceri mai rentabile.

“Da, orasul depinde in mare parte de domnul Nicolae”, recunoaste Parvu, “dar este un lucru bun, pentru ca grupul sau plateste impozite si taxe”.

Evolutia patronului InterAgro ilustreaza “ￂoriginalitateaￂ capitalismului romanesc, bazat pe ajutoare de la stat”, apreciaza Nutu, dar “este anormal ca cel mai bogat om din tara sa primeasca subventii”.

Industriasul se afla in vizorul justitiei, dupa ce parchetul a deschis o ancheta pentru spalare de bani. Eventuala sa condamnare va produce un adevarat seism la Zimnicea.

Istoria orasului a fost in mod bizar marcata de un seism real, marele cutremur din 1977, care s-a soldat cu peste 1.500 in tara. “Devastata”, potrivit informatiilor vremii, Zimnicea a beneficiat de un vast program de reconstructie a centrului orasului care nu a fost finalizat niciodata.

In realitate, o mare parte a distrugerilor a fost opera prim-secretarului local al partidului. Potrivit unor informatii dezvaluite dupa 1989, acesta a exagerat amploarea pagubelor. Atunci cand Nicolae Ceausescu a decis sa faca o vizita la fata locului, oficialul a trimis rapid buldozere sa demoleze case care scapasera de cutremur, in centrul orasului, inainte de sosirea acestuia.

O casnica, Mariana, locuieste impreuna cu sotul si fii lor intr-una dintre cladirile neterminate din centru. Ei nu au apa calda si se incalzesc cu lemne, la o soba improvizata.

“Viata este grea, dar alte familii sunt si mai sarace”, spune ea, ducand la gunoi cateva petice pe care sotul ei le-a adunat de pe strada “sperand sa foloseasca la ceva”.