Instanta a stabilit ca Dan Ioan Popescu si sotia acestuia, Elena, au facut cheltuieli nejustificate de 889.026,60 de lei, dispunand confiscarea acestei sume.

“Admite in parte sesizarea. Constata ca persoanele cercetate au efectuat cheltuieli nejustificate in valoare de 889.026,60 RON. Dispune confiscarea sumei mentionate si obliga persoanele cercetate sa plateasca aceasta suma la bugetul statului in termen de 30 de zile de la ramanerea irevocabila a prezentei sentinte”, se arata in sentinta din 19 decembrie.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi contestata cu recurs la instanta suprema.

Dosarul lui Dan Ioan Popescu si a sotiei acestuia a ajuns la Curtea de Apel Bucuresti dupa ce, in 5 iulie 2013, Completul de cinci judecatori al instantei supreme a casat sentinta de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia si a trimis cauza la rejudecare. Instanta a admis atunci recursurile facute de Elena si Dan Ioan Popescu impotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 si 3 noiembrie 2011.

Avocatii lui Dan Ioan Popescu spuneau in 2013, la ultimul termen de la Completul de cinci judecatori, ca au trecut opt ani de cand clientii lor nu se simt judecati, ci hartuiti, iar instanta de fond s-a purtat ca un pluton de executie si nu le-a luat in seama nicio proba.

In 14 iulie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus confiscarea a peste patru milioane de lei din averea sotilor Popescu. Judecatorii ICCJ au aratat in motivarea deciziei ca peste patru milioane de lei din averea dobandita de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu si sotia sa reprezinta cheltuieli facute in baza unor venituri a caror obtinere s-a dovedit a fi ilicita.

In 7 aprilie 2008, un complet de noua judecatori al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobandita de Dan Ioan Popescu si sotia acestuia sa fie reluat de Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a instantei supreme.

Initial, un complet de trei judecatori de la ICCJ a decis inchiderea dosarului, motivand ca procurorul general Ilie Botos, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu si-a intemeiat suficient solicitarea de verificare, ca nu cuprinde dovezi si sursele de unde pot fi cerute acestea, limitandu-se doar la doua articole din presa.

Totodata, ICCJ a amendat si maniera solutionarii cererii procurorului Botos de catre Comisia speciala de verificare a averii demnitarilor constituita la nivelul instantei supreme, cea care a fost sesizata initial de catre fostul sef al Ministerului Public.

Potrivit motivarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atat sursa de provenienta a averii sotilor Popescu, cat si modul in care acestia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanta suprema a decis inchiderea dosarului si ridicarea sechestrului asigurator pus atunci pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

In final, judecatorii aratau ca activitatea de verificare a averilor este preluata de Legea 144/2007 privind Agentiei Nationale de Integritate, astfel ca instantele de contencios administrativ si fiscal sunt competente sa judece aceste cazuri, iar in cazul ministrilor, senatorilor, deputatilor – instanta suprema.

Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabila, s-a admis recursul Ministerului Public impotriva deciziei din 1 octombrie 2007 si s-a stabilit casarea acesteia si trimiterea cazului la Sectia de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.