• Descarca de aici documentul obtinut de HotNews.ro

Comisia Europeana cere Romaniei sa remedieze problemele pe care executivul european le-a identificat in derularea achizitiilor publice si care au ca sursa garantia de buna conduita “excesiva” introdusa de Guvernul de la Bucuresti, se arata intr-un document obtinut de HotNews.ro.

In documentul trimis autoritatilor romane de catre Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene pe 9 decembrie 2013, Comisia Europeana “solicita informatii suplimentare de la autoritatile romane in ceea ce priveste introducerea unei garantii de buna conduita in contextul introducerii/formularii contestatiilor privind procedurile de achizitii publice”. Termenul la care Romania trebuie sa trimita aceste informatii, precum si solutiile pentru remedierea problemei, este 11.02.2015.

• HotNews.ro a scris in repetate randuri ca acest 1% este echivalentul unei sume pe care multe companii medii sau mici nu-si pot permite sa o indisponibilizeze luni de zile (adica de la momentul la care companie depune contestatia si pana la decizia finala a autoritatii care solutioneaza contestatia). De asemenea, HotNews.ro a avertizat ca “Guvernul a vrut sa indrepte abuzurile facute de unele companii abonate la contestatii printr-un alt abuz: ingradirea accesului la justitie”. Sursa

Comisia Europeana noteaza in documentul obtinut de HotNews.ro ca argumentul autoritatii romane pentru introducerea acestei garantii este ca ea protejeaza autoritatea contractanta in cazul licitatiilor pe bani publici de contestatiile abuzive introduse de firmele care participa la licitatie si contribuie la accelerarea procedurilor de achizitii publice, “in special a celor care implica fonduri europene”.

Fragmente din scrisoarea trimisa autoritatilor romane de catre Comisia Europeana:

• De la crearea C.N.S.C. [Consiliul National de Solutionarea Contestatiilor – n.red.] in anul 2006, au fost introduse, in mod regulat, un numar mare de contestatii impotriva unor diverse acte/decizii ale autoritatilor contractante. In ciuda numarului mare de plangeri, C.N.S.C. a fost capabil sa se gestioneze/solutioneze cele mai multe plangeri in cadrul legal de 30 de zile. Practicile arata ca petentii (operatorii economici) par sa aiba o mare incredere in C.N.S.C., posibilitatea de a adresa o contestatie la instanta de judecata a fost rareori utilizata, si au fost atacate putine decizii ale Consiliului.
• Se pare ca C.N.S.C. a actionat ca un “filtru” eficient si a impiedicat un numar substantial de nereguli in procedurile de achizitii publice, atat in cazul proiectelor finantate la nivel national, cat si in cel al proiectelor cu finantare europeana. (…)
• Ca urmare a introducerii OUG 51/2004 poate fi observata o scadere brusca a numarului de contestatii (617 contestatii in perioada iulie-septembrie 2014, comparativ cu 1.516 contestatii pentru perioada similara din 2013, rezulta o rata de scadere de aproximativ 60%). Rata de acceptare pentru 2014 este usor mai mare comparativ cu aceeasi perioada din 2013 (37% fata de 35%, a se vedea datele furnizate de C.N.S.C. cu ocazia intalnirii grupului de lucru pentru achizitii publice de la Bucuresti, din zilele de 23-24 octombrie 2014).
• Faptul ca masura duce doar la o scadere substantiala a numarului de contestatii in timp ce proportia de contestatii respinse a ramas neschimbata, arata ca masura nu a produs rezultatelor estimate, anume prevenirea unui comportament abuziv al operatorilor economici. Masura ar fi putut produce un astfel de rezultat daca procentul contestatiilor de succes (admise) ar fi crescut brusc. Acest lucru ar putea sustine ipoteza ca masura ar fi putut descuraja potentialele contestatii abuzive.
  
• Unicul fapt ca numarul de contestatii a scazut nu permite a concluziona ca cele care nu au fost introduse ar fi fost abuzive. Dimpotriva, aceasta sustine sugestia ca, doar pentru trei luni (iulie-septembrie 2014) aproximativ 300 de contestatii au fost incununate de succes si ar fi permis ca procedurile de achizitii publice sa fie finalizate in conformitate cu normele privind achizitiile publice.
  
• In lipsa controlului C.N.S.C., aceste proceduri sunt pline de nereguli, fapt care ar putea determina corectii financiare semnificative in viitor. In aceasta perioada, potrivit informatiilor disponibile la serviciile Comisiei, numarul procedurilor de atribuire nu s-a schimbat semnificativ.
  
• Prin urmare, serviciile Comisiei estimeaza ca masura ar putea fi considerata disproportionata si merge dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului propus, anume limitarea contestatiilor abuzive. De asemenea, pare a avea un efect descurajant general asupra operatorilor economici.
  
• In cele din urma, aceasta ar putea duce la o limitare a accesului la justitie a operatorilor economici, fapt ce ar putea impiedica in mod considerabil exercitarea drepturilor conferite operatorii economici de Directivele privind caile de atac (Directivele 89/665/CE si 92/13/CE).
  
• Masurile care vizeaza descurajarea contestatiilor abuzive sau a “profesionistilor” (n.n. – contestatori de profesie) ar fi putut fi proiectate intr-un mod capabil de atingerea obiectivului lor. Aceasta presupune o analiza atenta a categoriilor si a numarului de contestatiilor abuzive, bazata pe date statistice. Masura adecvata ar putea atunci cu adevarat sa responsabilize contestatiile si sa asigure ca orice sanctiune se limiteaza la cazurile de abuz manifest a drepturilor procedurale, care reflecta un evident “comportament rau” al operatorilor economici.
  
• Acest lucru ar putea fi evaluat de la caz la caz si lasat la latitudinea de interpretare a judecatorului care se ocupa de caz. De-a lungul anilor aproximativ 35% din toate contestatiile introduse au avut succes, o rata mult dincolo de cele inregistrate in alt stat membru. Din punctul de vedere al serviciilor Comisiei, aceasta rata mare reflecta de fapt vulnerabilitati sistemice existente in sistemul de achizitii publice din Romania si nevoia de o ajustare urgenta si serioasa. Numarul mare de contestatii pare a fi un simptom de deficiente existente, nu consecinta unui abuz de drepturi procedurale al operatorilor economici.

Informatiile pe care Comisia Europeana le solicita autoritatilor romane, prin aceasta scrisoare:

“Avand in vedere cele de mai sus si pentru a evalua in mod cuprinzator reclamatia, Comisia solicita urmatoarele informatii de la autoritatile romane:

• 1) Amanunte si explicatii privind consultarile efectuate inainte de adoptarea masurii cu organismul de remedii si alte parti interesate de achizitii publice privind oportunitatea si efectele preconizate ale masurii; avizele respective exprimate, optiunile luate in considerare, etc
  
  
• 2) Orice analiza prealabila, studii/statistici sau orice alta forma de proba, evaluarea cu exactitate a importantei reale in termen de numar si valoare de contestatiilor abuzive.
  
  
• 3) O evaluare detaliata a impactului, realizata inainte de introducerea masurii, in special evaluarea riscului de descurajare a introducerii unor contestatii grave pentru a avea mai multe proceduri de achizitii publice gestionate si contracte atribuite cu incalcarea normelor privind achizitiile publice si care sa faca obiectul unei rate mai mari de corectii financiare.
  
  
• 4) In acest sens, avem nevoie de asemenea evaluare a impactului prevederilor anterioare ale art. 278 din O.U.G. nr. 34/2006 privind prevenirea contestatiilor abuzive, precum si de motivul si justificarea detaliata, insotite de dovezile care au considerat aceasta masura insuficienta.
  
  
• 5) Evaluari detaliate ale consecintelor introducerii masurii pana acum, tinand cont in special de observatiile de mai sus.
  
  
• Va rugam sa ne furnizati o evaluare detaliata, insotita de documente justificative cu privire la punctele de mai sus si toate masurile pe care intentionati sa le luati pentru a remedia situatia“.

UPDATE Guvernul Romaniei: Prin informatiile solicitate, Comisia Europeana va evalua impactul acestui act normativ

Agentul guvernamental la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Razvan Horatiu Radu, a dat asigurari ca autoritatile romane vor transmite informatii prin care Comisia Europeana se va lamuri asupra impactului intern al garantiei de buna conduita in achizitiile publice, subliniind ca in acest moment nu s-a declansat o procedura de infringement.

“Nu exista o procedura de infringment declansata cu privire la acest act normativ. Am primit doar o solicitare de informatii din partea Comisiei Europene. Prin informatiile solicitate, Comisia Europeana va evalua impactul acestui act normativ. Transmiterea informatiilor de catre autoritatile interne vor fi de natura sa lamureasca Comisia Europeana asupra impactului intern al respectivului act normativ. Nu exista insa pana in acest moment niciun indiciu al unei proceduri de infringment”, a declarat, pentru HotNews.ro, subsecretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe.

Informatii de background

Guvernul a introdus aceasta garantie de buna conduita printr-o ordonanta de urgenta, la initiativa Ministerului Fondurilor Europene, act publicat in Monitorul Oficial pe 30 iunie 2014. Ca urmare a acestei ordonante, firmele care contesta rezultatul unei licitatii publice sunt obligate sa depuna aceasta garantie – care este in cuantum de 1% din valoarea estimata a contractului contestat, dar nu mai mult de 100.000 de euro in cazul contractelor celor mai mari. Acesti bani sunt retinuti integral in cazul in care contestatia formulata este respinsa.

Citeste si:

• Scandal la achizitiile publice: CNSC acuza Guvernul ca a impus firmelor o garantie de buna conduita mult prea mare, fara o analiza de constitutionalitate

• Doua abuzuri ale Guvernului Ponta care vor costa scump Romania: educatia si achizitiile publice

• Top 5 subiecte majore acoperite de scandalurile cu Basescu, Voiculescu sau Ponta

• Ordonanta care introduce “garantia de buna conduita” pentru firmele care contesta licitatiile, publicata in Monitorul Oficial

• Guvernul introduce un alt tip de garantie la firmele care contesta licitatii, de “buna conduita”

• Contestatiile pe documentatia de atribuire a procedurilor de achizitie, “taxate” de Guvern