La o luna de la publicarea formularului prin care oamenii pot solicita Google sa elimine informatii pe care acestia le considera irelevante sau inadecvate, compania a primit 70.000 de cereri din cele 28 de tari UE. Aceste cereri se refera la peste 267.000 de link-uri, dintre care 4.611 sunt din tara noastra.

Din Romania au venit in total 932 de cereri, media fiind de aproape cinci link-uri pe cerere. Tara noastra a trimis putine solicitari in comparatie cu tarile din fruntea “clasamentului”: Franta, cu peste 14.000, Germania, cu peste 12.000, Marea Britanie cu mai mult de 8.500 si Spania, cu peste 6.000. Italia incheie top 5.

Ca si numar de link-uri, Franta si Germania au peste 47.000, iar Marea Britanie are peste 33.000.

Compania spunea ca analizeaza fiecare cerere in parte, astfel incat sa vada daca nu vorbim de continut care e important si relevant pentru publicul larg, cum ar fi informatiile despre fraude financiare sau malpraxis profesional. Ideea este ca oameni care au comis fapte reprobabile ar dori ca link-urile cu informatii compromitatoare sa dispara, insa asa ceva nu ar fi normal, fiindca publicul trebuie sa stie.

In plus a fost creat un comitet consultativ de experti, condus de Eric Schmidt, presedintele Google si din care face parte si Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia, care are ca scop sa analizeze implicatiile implementarii deciziei Curtii.

Trebuie precizat ca Google va elimina link-uri doar din versiunea europeana a motorului de cautare, in SUA sau alte regiuni urmand sa nu apara schimbari.

In plus, vor fi mari probleme logistice pentru Google, fiindca rezultatele cautarii sunt generate de algoritmi complecsi, iar acum vor trebui angajati oameni care sa analizeze cererile si sa decida ce merita eliminat.

Decizia Curtii, prescurtata in presa internationala sub exprimarea “right to be forgotten” (dreptul la uitare) a starnit multe controverse intre cei care sustin libertatea de exprimare si cei care sustin dreptul la viata privata.

Intr-un interviu pentru Financial Times, Larry Page – CEO al Google – spunea ca ar fi dorit sa fi existat mai multe dezbateri in Europa inainte de decizia finala. El spune ca Google, fiind o companie foarte mare, are puterea financiara de a se ocupa de aceste cereri si de a angaja oameni care sa le proceseze, insa companii mai mici nu ar face fata logistic vorbind.

Practic, CJUE a stabilit ca anumiti utilizatori pot solicita ca motoarele de cautare sa elimine rezultatele pentru interogarile care le includ numele, atunci cand rezultatele respective sunt inadecvate, irelevante sau nu mai sunt relevante ori sunt excesive in raport cu scopurile pentru care au fost procesate.

Pentru implementarea acestei decizii, fiecare solicitare individuala va fi evaluata si se va incerca atingerea unui compromis intre dreptul persoanei la confidentialitate si dreptul publicului de a afla si de a distribui informatii. La evaluarea solicitarii, rezultatele vor fi analizate pentru a se stabili daca includ informatii care nu mai sunt de actualitate, precum si daca aceste informatii sunt de interes public (de ex., informatii despre escrocherii financiare, despre malpraxis, despre condamnari penale sau despre comportamentul public al functionarilor guvernamentali).