Planul lui Juncker, prezentat in Parlamentul European, la Strasbourg, porneste de la un fond de 21 de miliarde de euro – 16 miliarde de de la Comisia Europeana si 5 miliarde de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI) – care, insa, ar urma sa fie angrenat in scheme de garantii europene la creditare si combinat cu fondurile europene de investitii. Juncker sustine ca in acest mecanism fiecare euro public va aduce investitii de 15 euro, prin efectul de multiplicare.

Romania, ca si celelalte 27 de state membre UE, trebuie sa transmita Comisiei Europene liste de proiecte care sa fie finantate prin noul mecanism.

Potrivit estimarilor Comisiei Europene, in ansamblu, masurile propuse ar putea adauga 330-410 miliarde EUR la PIB-ul UE in cursul urmatorilor trei ani si ar putea crea pana la 1,3 milioane de noi locuri de munca.

In context, Comisia “invita statele membre si bancile nationale de promovare sa adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia si a genera si mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeana”, a spus Jyrki Katainen, vicepresedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de munca, crestere, investitii si competitivitate.

Werner Hoyer, presedintele BEI, sustine ca “noul Fond european de investitii strategice va oferi o capacitate specifica si catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investitiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei si a experientei BEI in selectarea si gestionarea proiectelor”.

In plus, in acest mecanism vor fi promovate initiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare si instituirea unui serviciu de consiliere in materie de investitii, cu scopul de a stimula dezvoltarea si pregatirea proiectelor in intreaga Europa, a mai aratat el.

Oficialii europeni inceraca astfel sa dezmorteasca investitiile in conditiile in care blocul comunitar are o “rezerva ampla de lichiditati”, a mai spus seful BEI. “Pentru a realiza acest lucru, trebuie sa ne asumam riscuri mai mari pentru a-i incuraja pe promotorii proiectelor sa isi lanseze investitiile”.

Planul de investitii prezentat de Juncker – modul de functionare (Foto: Comisia Europeana)

Cele 3 axe pe care se va baza viitorul mecanism al Comisiei Europene si BEI:

• 1. Mobilizarea unor fonduri suplimentare pentru investitii. Planul de investitii va debloca investitii publice si private in economia reala cu o valoare de cel putin 315 miliarde EUR pe parcursul urmatorilor trei ani (2015-2017). Intr-o perioada in care resursele publice sunt limitate, desi in institutiile financiare si in conturile bancare ale persoanelor fizice si ale intreprinderilor exista lichiditati, care sunt gata pentru a fi utilizate, provocarea consta in a intrerupe cercul vicios creat de nivelul scazut de incredere si de investitiile insuficiente. Planul de investitii prevede o mobilizare inteligenta a surselor de finantare publice si private, prin care fiecare euro din banii publici sa fie utilizat pentru a genera investitii private suplimentare, fara a crea noi datorii, sustine CE.

Un Fond european pentru investitii strategice (EFSI) va fi instituit in parteneriat cu Banca Europeana de Investitii (BEI). Acesta se va baza pe o garantie de 16 miliarde EUR din bugetul UE, la care se adauga 5 miliarde EUR angajate de BEI. Pornind de la estimari prudente, pe baza experientei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investitii totale de 15 EUR, investitii care altfel nu s-ar fi realizat, prognozeaza CE.

Provenienta fondurilor (Foto: Comisia Europeana)

Fondul ar trebui sa se axeze pe investitii in infrastructura, in special in retelele in banda larga si de energie, precum si in infrastructura de transport din centrele industriale, in educatie, cercetare si inovare, precum si in energia din surse regenerabile, in IMM-uri si in intreprinderile cu capitalizare medie (firme cu pana la 3.000 de salariati, potrivit acceptiunilor generale).

Instituirea fondului in cadrul structurii existente a Grupului BEI va permite infiintarea rapida a acestuia in primavara anului 2015. EFSI are potentialul de a mobiliza fonduri suplimentare de peste 315 miliarde EUR in perioada 2015-2017. Obiectivul este ca fondul sa fie operational pana la mijlocul anului 2015.

In plus, aceste investitii vor fi completate prin maximizarea efectului de parghie al fondurilor structurale si de investitii europene 2014-2020, care utilizeaza imprumuturile, capitalurile proprii si garantiile in detrimentul granturilor traditionale. Acest lucru va duce la cresterea efectului de parghie pana la 1:3-1:4. Prin dublarea sumei alocate instrumentelor financiare inovatoare si prin utilizarea efectului de parghie astfel creat, intre 2015 si 2017 ar putea fi mobilizate 20 si 35 de miliarde EUR sub forma de investitii suplimentare in economia reala.

• 2. O rezerva de proiecte credibila, insotita de asistenta tehnica, pentru directionarea fondurilor acolo unde este nevoie de ele.

Gratie planului de investitii, fondurile vor putea ajunge la economia reala datorita crearii unei rezerve transparente prin care se vor identifica proiectele viabile la nivelul UE si care va furniza asistenta tehnica necesara pentru a sprijini selectionarea si structurarea proiectelor, precum si utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare.

Noul fond va sprijini investitiile strategice in infrastructura, in special in retelele in banda larga si de energie, in transporturile din centrele industriale, precum si in educatie, cercetare si dezvoltare, in energia din surse regenerabile si in eficienta energetica.

Fondul va acorda, de asemenea, finantare de risc pentru IMM-urile si intreprinderile cu capitalizare medie din intreaga Europa. Fondul le va ajuta sa depaseasca situatiile de deficit de capital, furnizand sume mai mari sub forma de participatii directe de capital si garantii suplimentare pentru imprumuturile acordate IMM-urilor, mai spune Comisia.

• 3. O foaie de parcurs pentru combaterea obstacolelor in calea investitiilor. Planul de investitii va cuprinde o foaie de parcurs al carei obiectiv este eliminarea reglementarilor specifice fiecarui sector care obstructioneaza investitiile.

Pentru a imbunatati mediul de afaceri si conditiile de finantare, planul se va axa pe masuri vizand sectorul financiar, de exemplu, crearea unei uniuni a pietelor de capital, menita sa asigure o rezerva mai mare de capital pentru IMM-uri si pentru proiectele pe termen lung.

Se va acorda prioritate eliminarii obstacolelor semnificative de reglementare si de alta natura care exista in continuare in toate sectoarele de infrastructura importante, inclusiv energia, telecomunicatiile, piata digitala si transporturile, precum si a obstacolelor de pe pietele de servicii si produse. In decembrie, Comisia va propune in programul sau de lucru pentru 2015 o lista prioritara de initiative legate in mod explicit de planul de investitii.




Rezultatele pe care le spera Comisia Europeana (FOTO: CE)

Ce trebuie sa faca Romania

Statele membre transmit deja grupului operativ comun al Comisiei si al BEI instituit in septembrie 2014 liste de proiecte selectionate, conform axei a doua a mecanismului de investitii, precizeaza Comisia Europeana. Premierul Victor Ponta a cerut, miercuri, ministrilor sai, in sedinta de guvern, sa-si finalizeze propunerile pentru planul de investitii al Comisiei Europene.

Selectia proiectelor se face pe trei criterii principale:

• proiecte care prezinta o valoare adaugata a UE si care sprijina obiectivele UE;
• viabilitatea si valoarea economica – se acorda prioritate proiectelor cu un grad ridicat de rentabilitate socioeconomica;
• proiectele care pot fi lansate cel tarziu in urmatorii trei ani, adica in cazul carora se poate asteapta in mod rezonabil sa se efectueze cheltuieli de capital in perioada 2015-17.

In plus, proiectele incluse pe liste ar trebui sa aiba potentialul de a mobiliza alte surse de finantare. De asemenea, acestea ar trebui sa aiba o dimensiune si o scalabilitate rezonabile (facand diferentieri in functie de sector/subsector).

Comisia si BEI vor lansa, de asemenea, un program major de asistenta tehnica pentru a identifica proiectele si a le face mai atractive pentru investitorii privati.

Ce urmeaza – noul Fond, instituit pana la mijlocul lui 2015

Noul Fond european trebuie instituit pana la finalul anului 2015, potrivit graficului propus de Comisie.

Parlamentul European si Consiliul European din decembrie 2014 sunt invitate sa aprobe Planul de investitii pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea masurilor legislative relevante.

Statele membre vor finaliza in curand programarea fondurilor structurale si de investitii europene pentru a maximiza efectul de parghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investitii va fi majorat datorita unei prime contributii suplimentare din partea BEI. In paralel, Comisia si BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investitii strategice.

Se preconizeaza ca grupul operativ comun al Comisiei si al BEI va furniza o prima lista a posibilelor proiecte de investitii in cursul lunii decembrie 2014 pentru a incepe constituirea rezervei europene transparente de proiecte. Cu ajutorul BEI si al principalilor actori de la nivel national si regional se va consolida asistenta tehnica, cu scopul de a crea o platforma de consiliere in materie de investitii. Aceasta va servi drept ghiseu unic pentru serviciile destinate promotorilor de proiecte, investitorilor si autoritatilor publice de management.

Toate masurile relevante ar trebui adoptate astfel incat noul Fond european pentru investitii strategice sa poata fi instituit pana la jumatatea anului 2015. Pana la jumatatea anului 2016, Comisia Europeana si sefii de stat si de guvern vor face un bilant al progreselor inregistrate si, daca va fi necesar, vor lua in calcul optiuni suplimentare, arata Comisia Europeana.