CCR discuta exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.312 alin.(2) din Codul de procedura penala “in masura in care se aplica Presedintelui Romaniei”.

In 20 iunie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa trimita la Curtea Constitutionala o sesizare de neconstitutionalitate ridicata de avocatii senatorului PSD in procesul in care a contestata decizia Parchetului General de suspendare a anchetarii sefului statului.

“Admite cererea formulata de petenta Firea Gabriela, privind sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.312 alin.2 Cpp in masura in care se aplica presedintelui Romaniei. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.312 alin.2 Cpp in masura in care se aplica presedintelui Romaniei, in raport cu prevederile art.1, art.16, art.84 si art.72 din Constitutia Romaniei”, se arata in decizia instantei.

Pe 18 mai, Lucian Bolcas, avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, a depus la Inalta Curte o plangere prin care contesta decizia Parchetului General de suspendare a anchetarii presedintelui Traian Basescu pentru savarsirea infractiunii de santaj.

“Este o plangere procedurala impotriva solutiei pronuntate de procurorul sef din cadrul Parchetului General privind mentinerea solutiei de suspendare a plangerii facute de doamna senator Firea impotriva numitului Basescu Traian, pentru savarsirea infractiunii de calomnie. Avand in vedere ca prim procurorul sef si procurorul de caz au mentinut solutia suspendarii urmaririi penale invocand o imunitate pe care noi o contestam, am facut plangerea adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, declara atunci Lucian Bolcas.

Ca argumente, avocatul a invocat faptul ca exista o practica constanta a Curtii Constitutionale in a defini limitele imunitatii presedintelui.

In opinia sa, protectia de care se bucura presedintele nu trebuie sa incalce egalitatea in drepturi a cetatenilor unui stat democratic.

“Este ultima cale de atac, care de data aceasta am facut-o complexa, in sensul ca am adresat plangerea, cum spune la procedura, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar in cauza se pune in discutie interpretarea unor texte constitutionale. Eu consider ca niciun procuror si niciun judecator, chiar daca este de la Inalta Curte, nu este competent sa se pronunte asupra interpretarii textelor constitutionale. Cu privire la interpretarea acestor texte se poate pronunta numai Curtea Constitutionala”, a mai spus Bolcas, aratand ca nu doreste citarea presedintelui in instanta.

Avocatul a explicat ca in plangere a invocat o exceptie de neconstitutionalitate si solicita instantei supreme sa sesizeze Curtea Constitutionala.

Senatoarea PSD Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plangere penala in care il acuza pe seful statului de amenintare si santaj in legatura cu declaratiile pe care acesta le-a facut intr-o emisiune televizata.

In data de 18 aprilie, Parchetul General a anuntat ca a deschis un dosar penal pentru savarsirea infractiunii de santaj in legatura cu plangerea penala depusa de senatoarea Gabriela Firea impotriva lui Traian Basescu, insa procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece presedintele se bucura de imunitate.

Gabriela Firea a contestat decizia procurorului de caz, insa contestatia sa a fost respinsa de procurorul ierarhic superior.

In motivarea procurorilor se arata ca imunitatea presedintelui il scuteste pe Traian Basescu de orice fel de raspundere juridica pe perioada exercitarii mandatului, pentru fapte savarsite in aceasta perioada, cu exceptia raspunderii politice, respectiv posibilitatea de a fi suspendat.

Parchetul General sustine ca imunitatea a fost definita ca o forma de protectie a presedintelui Romaniei impotriva oricaror presiuni, abuzuri si procese sicanatorii indreptate impotriva sa in exercitarea mandatului, avand drept scop garantarea libertatii de exprimare si protejarea impotriva urmaririlor judiciare abuzive.

“Imunitatea presedintelui il scuteste pe acesta de raspundere juridica de orice fel, pe perioada exercitarii mandatului, pentru fapte savarsite in aceasta perioada, cu exceptia raspunderii politice prevazute de art. 95 din Constitutie – posibilitatea de a fi suspendat – si a celei penale prevazute de art. 96 din Constitutie – posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru inalta tradare. Cele doua masuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare si punere sub acuzare) echivaleaza cu ridicarea imunitatii pentru presedinte, care nu poate raspunde juridic, in perioada exercitarii mandatului, decat pentru faptele de inalta tradare. In acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotarata de Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie. Daca s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare, presedintele este demis de drept”, se arata in decizia Parchetului General.

Parchetul mai sustine ca singura protectie absoluta pe care imunitatea functionala o asigura presedintelui Romaniei este cea legata de exprimarea, in timpul mandatului, a opiniilor politice.

Pentru faptele savarsite in timpul mandatului, dar care nu au legatura cu atributiile ce revin presedintelui in exercitarea acestuia, se aplica numai imunitatea de drept procedural, astfel ca, dupa incetarea mandatului, presedintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte.