CFR-ul, lasat cu marfa in drum. Sefii de la Transporturi vor sa renunte la 6.000 din cei 19.000 de kilometri de cale ferata. Compania de stat CFR Marfa e in pericol. Si la fel sunt si cele 6.000 de locuri de munca. Avertismentul vine din partea sindicatelor care ii acuza pe sefii de la Transporturi ca vor sa inchida rute de care depinde in cea mai mare masura activitatea companiei de stat. Reprezentantii ministerului se apara: nu sunt bani ca sa se mentina toti cei 19.000 de kilometri de cale ferata, dar promit ca nu se vor inchide liniile de importanta economica. Pentru ca nu au bani sa-i repare, sefii de la Transporturi vor sa renunte la 6.000 din cei 19.000 de kilometri de cale ferata. Adica la un kilometriu dintre trei, ceea ce pentru CFR Marfa echivaleaza cu un dezastru, noteaza digi24.ro.



Pragul de detinere la SIF-uri va ramane 5%. Eliminarea pragului a disparut din legea care va schimba bursa. Controversatul proiect de lege care va modifica felul in care merge piata de capital din Romania a primit o noua forma care a fost afisata acum pe site-ul Finantelor. Discutiile despre pragul la SIF-uri inceteaza din acest moment, orice referire la acest subiect a fost eliminata din act. Vineri seara a aparut o forma noua si surprinzatoare a proiectului de lege care urmeaza sa modifice principala reglementare a pietei de capital, Legea 297 / 2004. Din noul text lipseste orice referire la pragul maxim de detinere de actiuni ale societatilor de investitii financiare (SIF), in prezent de 5%. Restul modificarilor au fost pastrate. Proiectul este supus dezbaterii publice timp de 10 zile de la publicare. Diferentele de opinii din piata privind pragurile de detinere la SIF-uri si Bursa, ca si cele referitoare la drepturile de preferinta ale actionarilor minoritari au determinat, acum doua saptamani, Guvernul sa amane aprobarea proiectului de modificare a legii 297 / 2004 a pietei de capital. Procesul s-a oprit in ciuda tuturor celorlalte schimbari mult asteptate de investitori si companii, informeaza economica.net.



Paza metroului din Bucuresti va costa aproape 6 milioane de euro pe an. Serviciile de paza, monitorizare si interventii la metroul din Capitala vor costa pana la 14,8 milioane de euro pe o durata de 30 de luni (aproape 6 milioane de euro pe an – n.r.), potrivit unui acord-cadru pe care Metrorex vrea sa-l incheie. Serviciile vor viza statiile, trenurile, depourile si obiectivele din reteaua metroului. Valoarea estimata, fara TVA, a acordului este cuprinsa intre 39,2 milioane lei si 52,9 milioane lei. “Numarul de contracte subsecvente estimate a fi incheiate: minim 3 si maxim 30. Durata estimata a contractelor subsecvente: intre 1 si 12 luni. Valoarea estimata a unui contract subsecvent: minim 1,3 milioane lei si maxim 21,1 milioane lei”, potrivit anuntului lansat de administratorul metroului. Proiectul va fi finantat din subventie de la bugetul de stat si veniturile proprii ale companiei Metrorex, scrie Romania Libera.ro.

Greu de rambursat: 60% din debitorii care devin neperformanti la credite garantate cu ipoteci nu reusesc sa iasa din aceasta categorie timp de doi ani. Efectele crizei continua sa fie resimtite de clientii bancari persoane fizice, rau-platnicii dand batai de cap bancherilor care au acordat cu entuziasm credite in perioada de boom economic. Capacitatea populatiei de a-si onora serviciul datoriei s-a deteriorat si in perioada decembrie 2012 – iunie 2014, totusi intr-un ritm mai redus decat in primii ani de criza, arata Banca Nationala a Romaniei in ultimul Raport asupra stabilitatii financiare. Potrivit acestuia, rata creditelor neperformante a atins un nivel maxim de 10% la suta (in iunie 2014, in crestere cu 0,5 puncte procentuale fata de decembrie 2012). Ulterior, a intrat pe o panta descendenta, ajungand la 8,7% in august 2014, conform Capital.ro.

Industria ramane “motorul” economiei: comenzile noi au urcat cu 6,8% in primele noua luni, iar cifra de afaceri a crescut cu 8,9%. Comenzile noi din industrie au crescut in termeni nominali, in primele noua luni, cu 6,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in vreme ce afacerile din industrie au urcat in acelasi interval cu 8,9%, potrivit datelor oferite de Institutul National de Statistica (INS). Evolutia comenzilor a fost influentata de cresterile inregistrate la toate grupele industriale – industria bunurilor de folosinta indelungata (cu 31,5%), cea a bunurilor intermediare (8,3%), a bunurilor de uz curent (7,8%) si a bunurilor de capital (4,7%). In septembrie 2014, comenzile noi din industrie, pe total piata interna si piata externa au crescut in termeni nominali atat fata de luna precedenta, cu 34%, cat si fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cu 11,8%. Comparativ cu august comenzile au fost mai mari cu 48,7% in industria bunurilor de capital, cu 21,2% in industria bunurilor de folosinta indelungata si cu aproape 20% atat pentru industria bunurilor de uz curent cat si pentru industria bunurilor intermediare, noteaza Adevarul.ro.

De partea cealalta a baricadei – Comisia Juncker investigheaza practicile neconcurentiale ale fostului premier Juncker. Dezvaluirile publicate joi de presa europeana referitor la aranjamentele fiscale intre 340 de multinationale si autoritatile luxemburgheze pentru plata unor impozite minime pe profit il pun in mare dificultate pe presedintele Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker (foto), la doar cateva zile de la inceperea mandatului sau: facilitatile fiscale au fost acordate chiar pe cand Juncker era premier al Luxembourgului. Luxembourg este acum investigata de practici neconcurentiale prin avantajele acordate companiilor internationale, practici care dateaza din perioada in care Jean-Claude Juncker era ministru al Finantelor si premier (1995-2013). Actualul presedinte al Comisiei Europene se afla, de aceasta data, in situatia de a conduce o institutie care ancheteaza exact activitatea girata de guvernul sau in Luxemburg. Iar aceasta situatie a atras imediat reactia grupurilor politice din Parlamentul European: unele cer explicatii noului sef al CE, altii ii cer chiar demisia, informeaza cursdeguvernare.ro.

Sefii FMI si Fed incurajeaza BCE sa adopte noi stimulente monetare. Directorul general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde, a salutat vineri anuntul facut recent de presedintele Bancii Central Europene, Mario Draghi, potrivit caruia BCE est gata sa adopte noi masuri neconventionale, transmite AFP si Reuters. “Credem ca este o abordare perfect legitima si adecvata avand in vedere ca riscul de inflatie ramane foarte scazut si chiar in anumite tari exista chiar riscul de deflatie”, a declarat Christine Lagarde la o conferinta a guvernatorilor de banci centrale organizata la Paris de Banca centrala a Frantei. La randul sau, guvernatorul Rezervei Federale americane, Janet Yellen a spus si ea ca bancile centrale “trebuie sa fie pregatite sa utilizeze toate instrumentele aflate la dispozitia lor, inclusiv politici neconventionale, pentru a sprijini cresterea economica si a-si atinge tintele de inflatie” mai ales avand in vedere ca guvernele si-au retras stimulentele fiscale, scrie Bursa.ro.

Turkmenistan va furniza gaze Europei pentru a reduce dependenta de Rusia. Turkmenistan a semnat vineri un acord cadru cu Turcia pentru a furniza gaze naturale pentru gazoductul Trans-Anatolian (TANAP), destinat sa reduca dependenta Europei de gazul natural rusesc, transmite Reuters. Presedintele Turciei, Tayyip Erdogan si omologul sau turkmen, Kurbanguly Berdymukhamedov, au fost prezenti la ceremonia de semnare a acestui acord intre compania de gaze naturale din Turkmenistan, Turkmengas, si firma turca Atagas. Cele doua parti nu au dezvaluit termenii financiari ai acordului. ‘Acordam o mare importanta furnizarii de gaze naturale din Turkmenistan in Europa via Turcia’, a declarat presedintele Turciei, Tayyip Erdogan. ‘TANAP poate transporta gaze naturale atat din Azerbaidjan cat si din Turkmenistan spre Europa via Turcia’, a mai spus Erdogan. Proiectul TANAP vizeaza transportul de gaze naturale de la zacamantul Shah Deniz II din Azerbaidjan spre Europa, via Turcia, noteaza Capital.ro.